1. [MDA2] scăricea sf [At: BRANDZA, FL., 340 / Pl: ~ele / E: scăricică css] 1-6 (Șhp) Scăriță (1-6). 7 Plantă eracee cu frunze numeroase, cu flori albastre sau albe, grupate în buchete și cu fructul o capsulă cu numeroase semințe Si: scara(67)-doamnei.
2. [Șăineanu, ed. VI] scăriceà f. sau scara Domnului, plantă cu flori albastre sau albe dispuse în buchete (Polemonium caeruleum). [După forma inflorescenței sale].
3. [Scriban] scăriceá f., pl. ele (dim. d. scară). Scara domnuluĭ, o plantă cu florĭ albastre saŭ albe așezate în buchete care crește pin fînețe umede, poĭene și locurĭ umbroase.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL