1. [DEX '09] SCARABEU, scarabei, s. m. 1. Insectă din ordinul coleopterelor, cu corpul lat și turtit, de culoare neagră, cu capul și cu picioarele dințate, care se hrănește cu excremente (Scarabeus sacer). 2. Pecete, piatră gravată, bijuterie care înfățișează un scarabeu (1). – Din fr. scarabée, lat. scarabaeus.
2. [MDA2] scarabeu sm [At: DRLU / Pl: ~ei / E: lat scarabeus, fr scarabée] 1 (Lpl) Gen de insecte din ordinul coleopterelor, cu corpul negru, lat și turtit, cu capul și cu picioarele dințate, coprofage (Sccarabeus). 2 (Șls) Insectă care face parte din genul scarabeilor (1). 3 Pecete, piatră gravată sau bijuterie care înfățișează un scarabeu (2).
3. [DEX '98] SCARABEU, scarabei, s. m. 1. Insectă din ordinul coleopterelor, cu corpul lat și turtit, de culoare neagră, cu capul și cu picioarele dințate, care se hrănește cu excremente (Scarabeus sacer). 2. Pecete, piatră gravată, bijuterie care înfățișează un scarabeu (1). – Din fr. scarabée, lat. scarabaeus.
4. [DLRLC] SCARABEU, scarabei, s. m. Insectă din ordinul coleopterelor, de culoare neagră, cu capul și cu picioarele dinainte dințate (Scarabeus sacer).
5. [DN] SCARABEU s.m. Insectă din familia coleopterelor, cu corpul turtit, acoperit cu o carapace cornoasă de culoare neagră și cu antenele dințate. ♦ Amuletă de forma acestei insecte avînd pe dos o inscripție hieroglifică. [< fr. scarabée, cf. lat. scarabeus].
6. [MDN '00] SCARABEU s. m. 1. insectă coleopteră coprofagă, cu corpul turtit, acoperit cu o carapace cornoasă, neagră și cu antenele dințate. 2. pecete, piatră grafată, bijuterie, amuletă înfățișând o asemenea insectă, simbol al reînvierii la vechii egipteni. (< lat. scarabaeus, fr. scarabée)
7. [Șăineanu, ed. VI] scarabeu m. insectă ale cării aripi sunt acoperite cu un fel de teacă cornoasă, ca gândacii.
8. [Scriban] * scarabéŭ m. (lat. scarabéus, din vgr. skarábeios, cărăbuș). Cărăbuș.
9. [DOOM 3] scarabeu s. m., art. scarabeul; pl. scarabei, art. scarabeii
10. [DOOM 2] scarabeu s. m., art. scarabeul; pl. scarabei, art. scarabeii
11. [DE] SCARABEU (< fr., lat.) s. m. Denumire dată insectelor coleoptere din genul Scarabaeus, coprofage, cu corpul negru, lățit și turtit, răspândite în N Africii, Asiei Anterioare și Centrale și în E Europei. Pentru a asigura dezvoltarea larvelor, formează mici bulgări sferici de bălegar pe care îi rostogolesc apoi în adăposturi anume pregătite. În Egiptul antic s. din specia Scarabaeus sacer era considerat sacru.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL