1. [MDA2] scăpător, ~oare a [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~i, ~oare / E: scăpa + -tor] 1-2 smf, a (Persoană, colectivitate) care scapă (1), salvează pe cineva. 3 sfa (Reg) Loc unde se refugiază copiii, ca să nu fie prinși, în jocul de-a prinselea.
2. [DAR] scăpător, scăpătoare, adj., s.m. și f. 1. (adj., s.m. și f.; înv.) care scapă, (se) salvează (dintr-o situație neplăcută); care eliberează, dezrobește. 2. (s.f. art., reg.) loc unde se refugiază copiii, ca să nu fie prinși, la jocul „de-a prinselea”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL