1. [MDA2] scăpărământ sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (reg) ~minte sf / Pl: ~minte, ~e, ~uri / E: scăpăra1 + -mânt] (Pop; mpl) Scăpărătoare (1).
2. [MDA2] scăpărăminte sf vz scăpărământ
3. [DLRLC] SCĂPĂRĂMINTE s. f. pl. (Regional) Scăpărătoare.
4. [DLRM] SCĂPĂRĂMINTE s. n. pl. (Reg.) Scăpărători. – Din scăpăra.
5. [Scriban] scăpărămínte n. pl. Vest. Amnaru, cremenea și ĭasca. Și f. sing.: trage scăpărămintea (ChN, I, 160).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL