1. [DEX '09] SCANDALOS, -OASĂ, scandaloși, -oase, adj. Care provoacă sau este de natură să provoace indignare; rușinos, revoltător. – Din fr. scandaleux.
2. [MDA2] scandalos, ~oasă a [At: DRLU / V: (reg) scăndăl~ / Pl: ~oși, ~oase / E: fr scandaleux] 1 Care provoacă sau este de natură să provoace scandal (6) Si: scăndălicios (1). 2 Care creează o faimă proastă, vâlvă, zarvă Si: rușinos, (înv) scăndălicios (2). 3 Care constituie o rușine1 sau aduce rușine1 Si: rușinos, (înv) scăndălicios (3). 4 (Cu sens atenuat) Care șochează (prin caracterul insolit). 5 Excesiv (de mare, de mult, cu totul exagerat). 6 (Înv) Privitor la scandal (12). 7 Specific scandalului (4). 8 Care provine de la scandal (4). 9 Care se ocupă de scandaluri sau de zvonuri, bârfeli etc. 10 (Mol; Olt; d. oameni) Certăreț (1).
3. [DLRLC] SCANDALOS, -OASĂ, scandaloși, -oase, adj. Care provoacă indignare; rușinos, revoltător. Purtare scandaloasă. ▭ În cîteva luni izbucniseră afaceri scandaloase. C. PETRESCU, Î. II 150. Am voit să cruț opinia publică de o lovitură scandaloasă. CARAGIALE, O. I 161. ◊ (Adverbial) Directorul însă mi se păru scandalos de serviabil și de galant. GALACTION, O. I 103.
4. [DN] SCANDALOS, -OASĂ adj. Care cauzează scandal, care indignează; rușinos, revoltător. [< fr. scandaleux].
5. [MDN '00] SCANDALOS, -OASĂ adj. care provoacă scandal, care indignează: rușinos, revoltător. (< fr. scandaleux)
6. [Șăineanu, ed. VI] scandalos a. care cauzează scandal.
7. [Scriban] * scandalós, -oasă adj. (fr. scandaleux, lat. scandalosus). Care cauzează scandal: purtare scandaloasă. Adv. Într’un mod scandalos: a te purta scandalos.
8. [MDA2] scăndălos, ~oasă a vz scandalos
9. [DOOM 3] scandalos adj. m., pl. scandaloși; f. scandaloasă, pl. scandaloase
10. [DOOM 2] scandalos adj. m., pl. scandaloși; f. scandaloasă, pl. scandaloase
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL