1. [DEX '09] SCĂMOȘARE s. f. Faptul de a (se) scămoșa; scămoșat1. – V. scămoșa.
2. [MDA2] scămoșare sf [At: DDRF / V: ~șire / Pl: ~șări / E: scămoșa] 1 Ieșire sau scoatere a scamelor, fibrelor, fâșiilor la materiale textile Si: scămoșat1 (1), (înv) scămare (1), (reg) scămoșeală (1). 2 (Text; spc) Operație, în finisarea textilă, care constă în extragerea mecanizată a capetelor de fibre din firele țesăturilor și tricoturilor (cu ajutorul unor organe de smulgere) pentru a obține un strat moale de fibre și un aspect plușat Si: scămoșat (2), (înv) scămare (2). 3 Defect produs prin smulgerea, din cauza uzurii, a extremităților capetelor de fibre dein firele țesăturilor și tricoturilor, astfel încât se schimbă aspectul neted al suprafeței acestora. 4 (Pan) Operație de mărire a rugozității suprafeței pieselor supuse îmbinării prin lipire, prin acțiunea unei unelte abrazive. 5 (Rar) Descuamare.
3. [DLRLC] SCĂMOȘARE, scămoșări, s. f. Faptul de a (se) scămoșa.
4. [DEX '09] SCĂMOȘA, scămoșez, vb. I. 1. Refl. (Despre produse textile; la pers. 3) A se face scame, a se face ca scama, a se destrăma (în urma uzurii, a unui defect de fabricație etc.). 2. Tranz. A face ca o țesătură să capete un aspect pufos și să devină mai moale (prelucrând-o cu ajutorul unei mașini speciale). – Din scămos.
5. [MDA2] scămoșa [At: I. IONESCU, C. / V: ~și / Pzi: ~șez / E: scămos] 1-2 vrt A-i ieși sau a face să-i iasă, să se ridice scame, fibre, fâșii Si: (înv) a (se) scăma (1-2). 3-4 vrt A deveni sau a face să devină scămos sau pufos Si: (înv) a (se) scăma (3-4). 5-6 vrt A (se) uza începând să (se) destrame Si: (înv) a (se) scăma (5-6). 7 vt (Tex; c. i. țesături) A finisa scoțând la suprafața capetelor fibrelor, în mod mecanizat (prin smulgere), pentru a obține un strat moale de fibre și un aspect plușat Si: (înv) a scăma (7). 8 vr (Ban; Trs; d. urși; îf scomoșa) A se zbârli. 9 vt (Mun; îf scămoși) A scărmăna (1). 10 vr (Reg; d. boabe de grâu) A se desprinde (parțial) de palee2.
6. [MDA2] scămoși v vz scămoșa
7. [MDA2] scămoșire sf vz scămoșare
8. [MDA2] scomoșa[1] v vz scămoșa
9. [DLRLC] SCĂMOȘA, scămoșez, vb. I. Refl. A se destrăma, a se transforma în scame; a se face ca scama. ♦ Tranz. A face ca o țesătură să capete un aspect pufos și să devină mai moale (prelucrînd-o cu ajutorul unei mașini speciale).
10. [Șăineanu, ed. VI] scămoșà v. a (se) destrăma.
11. [Scriban] scămoșéz v. tr. (d. scămos). Fac să-ĭ ĭasă scama: spiniĭ mĭ-aŭ scămoșat haĭna.
12. [DOOM 3] scămoșare s. f., g.-d. art. scămoșării
13. [DOOM 2] scămoșare s. f., g.-d. art. scămoșării
14. [DOOM 3] scămoșa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. scămoșez, 3 scămoșează, 1 pl. scâmoșăm; conj. prez. 1 sg. să scămoșez, 3 să scămoșeze; ger. scămoșând
15. [DOOM 2] scămoșa (a ~) vb., ind. prez. 3 scămoșează, 1 pl. scămoșăm; conj. prez. 3 să scămoșeze; ger. scămoșând
16. [IVO-III] scămoșez, -șează 3, -șam 1 imp.
17. [DRAM 2021] scămoșá, scămoșez, v.t.r. 1. (t.) A face ca o țesătură să capete un aspect pufos: „[Guba] se duce la vâltoare, ca cergele, pentru a fi îndesată și scămoșată” (Faiciuc, 2008: 190). 2. (r.) A se face scame. – Din scămos (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL