Definiție și ce înseamnă scamatorie

1. [DEX '09] SCAMATORIE, scamatorii, s. f. Faptă, acțiune aparent miraculoasă, făcută de scamator, bazată pe iluzii optice create de dibăcia și de rapiditatea gesturilor acestuia, de agerimea mâinilor lui etc.; arta de a face astfel de fapte, acțiuni; prestidigitație, boscărie. ♦ Fig. Mistificare, înșelăciune, potlogărie. – Scamator + suf. -ie.

2. [MDA2] scamatorie sf [At: PR. DRAM. 293 / V: (îrg) scămăt~ / Pl: ~ii / E: scamator + -ie] 1 Arta și tehnica de a produce iluzii (optice) prin mișcări abile și rapide ale mâinilor Si: iluzionism, prestidigitație, (reg) boscărie (1). 2 (Pex) Iluzie (optică) provocată de scamator cu ajutorul tehnicii de a produce iluzii (optice) prin mișcări abile și rapide ale mâinilor Si: iluzionism, prestidigitație, (reg) boscărie (2). 3 (Pop) Spectacol (mai ales de marionete sau de circ) care are loc la bâlciuri, iarmaroace etc. 4 (Fig) Șarlatanie.

3. [DLRLC] SCAMATORIE, scamatorii, s. f. Faptă aparent miraculoasă (transformarea unui obiect în altul, apariția și dispariția unor obiecte etc.), în realitate bazată pe iluzii optice datorite dibăciei și rapidității gesturilor, agerimii mîinilor etc. Se pricepea la scamatorii cu cărți de joc. VORNIC, P. 196. Nu s-a gîndit decît la scamatoriile pe care le făcea. SAHIA, N. 67. ♦ Fig. Înșelăciune, potlogărie. Inima ta de cetățean te lasă să comiți o asemenea scamatorie în banii statului? ALECSANDRI, la CADE.

4. [DN] SCAMATORIE s.f. Faptă, acțiune care pare la prima vedere miraculoasă, dar care se bazează pe dibăcie și pe iuțeala gesturilor cu care este făcută; arta de a face astfel de fapte. ♦ (Fig.) Înșelătorie, potlogărie. [Gen. -iei. / < scamator + -ie].

5. [MDN '00] SCAMATORIE s. f. faptă, acțiune care pare la prima vedere miraculoasă, dar care se bazează pe dibăcia și pe iuțeala gesturilor cu care este făcută; arta de a face astfel de fapte: prestidigitate. ◊ (fig.) înșelătorie, potlogărie. (< scamotor + -ie)

6. [Șăineanu, ed. VI] scamatorie f. apucătură de scamator.

7. [Scriban] scamatoríe f. (d. scamator). Boscărie, arta scamatoruluĭ. Fig. Șarlatanie, pehlivanie.

8. [MDA2] scămătorie sf vz scamatorie

9. [DOOM 3] scamatorie s. f., art. scamatoria, g.-d. art. scamatoriei; pl. scamatorii, art. scamatoriile (desp. -ri-i-)

10. [DOOM 2] scamatorie s. f., art. scamatoria, g.-d. art. scamatoriei; pl. scamatorii, art. scamatoriile

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[DE] SBÂRCEA, George (pseud. lui Claude Romano) (1914-2005, n. Cluj), muzicolog și compozitor român. Muzică […]
1. [Șăineanu, ed. VI] sbârcì v. a face sbârcituri. [Slav. *SŬBŬRČATI (bulg. NABŬRČAVAM), a se […]
1. [Șăineanu, ed. VI] sbârciog m. Mold. ciuciulete: e bătut de brumă ca un sbârciog […]
[Șăineanu, ed. VI] sbârcitură f. 1. îndoitura pielii pe față și pe mâini; 2. prin […]
1. [Șăineanu, ed. VI] sbârlì v. 1. a (se) ridica părul în sus (de spaimă […]
[Șăineanu, ed. VI] sbârlit a. cu părul în dezordine. Sursă: DEX online sub licență GNU […]
[Șăineanu, ed. VI] sbârnăì v. 1. a face un sgomot surd, vorbind de albine; 2. […]
[Șăineanu, ed. VI] sbârnăit n. acțiunea de a sbârnăi. Sursă: DEX online sub licență GNU […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro