1. [DEX '09] SCĂFÂRLIE, scăfârlii, s. f. (Pop. și fam.) Țeasta capului; craniu. ♦ Cap. – Din scafă.
2. [MDA2] scăfârlie sf [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 127v /13 / V: (reg) căfălie, găvălie, glăvie, scaf~, ~făl~, sclăfie, sclefie[1], scof~, scovâ~ / Pl: ~ii / E: scafă] 1 (Îrg) Cupă (10). 2-3 (Îrg; pgn) (Parte a unui) obiect scobit în formă de cupă (10). 4 (Îrg; pex; îf scovârlie) Scobitură a unui obiect. 5 (Atm; pop) Orbită. 6 (Atm; reg) Glob ocular. 7 (Atm; îrg) Os parietal. 8 (Atm; îrg) Parte a cutiei craniene formată din cele două oase parietale. 9 (Atm; pfm) Cutie craniană Si: craniu (1). 10 (Fam; adesea depreciativ) Cap (al unei ființe). 11 (Reg) Sinciput (2). 12 (Mun; îf scăfălie) Chelie1 (5). 13 (Trs) Calotă (a pălăriei). 14 (Atm; îrg) Rotulă. 15 (Reg) Prâsnel.
3. [Șăineanu, ed. VI] scăfârlie f. țeasta capului: buza de deasupra se resfrângea peste scăfârlia capului CR. [Tras din scafă, strachină (v. hârcă)].
4. [MDA2] căfălie sf vz scăfârlie
5. [MDA2] cofârlie sf vz scăfârlie
6. [MDA2] scafârlie sf vz scăfârlie
7. [MDA2] scăfălie sf vz scăfârlie
8. [MDA2] sclăfie sf vz scăfârlie
9. [MDA2] sclefie sf vz scăfârlie
10. [MDA2] scofârlie sf vz scăfârlie
11. [MDA2] scovârlie sf vz scăfârlie
12. [DLRLC] SCĂFÎRLIE, scăfîrlii, s. f. Țeasta capului; craniu. Ochii duși în fundul capului, iar nasul subțire, dar cîrn ca al unei scăfîrlii de mort. DUMITRIU, N. 161. [Buza] de deasupra se răsfrîngea în sus peste scăfîrlia capului. CREANGĂ, P. 240. ◊ Fig. Din fruntea unei scăfîrlii de piatră, un brad își întinde ramurile în jos, ca niște brațe. VLAHUȚĂ, O. A. 415. ♦ (Familiar) Cap. Ai înnebunit, Iolampie... rîse unul. Cine ți-a băgat în scăfîrlie că trebuie să mori azi, numaidecît azi? CAMILAR, N. I 404. Vino încoace de-ți arată scăfîrlia. GALACTION, O. I 83.
13. [Scriban] scăfălíe (Ban.) și scăfîrlíe f. (d. scafă cu sufixu din cĭoc-îrlie; mgr. skafiolia, cupă, ceașcă). Vîrfu craniuluĭ: să-țĭ rămîie scăfîrlia să se ouă ciocîrlia! (P.P.). La Isp. scovîrlie, orbită de craniu. V. hîrcă, țeastă, strachină.
14. [Scriban] scovîrlíe V. scăfîrlie.
15. [DOOM 3] scăfârlie (pop., fam.) s. f., art. scăfârlia, g.-d. art. scăfârliei; pl. scăfârlii, art. scăfârliile (desp. -li-i-)
16. [DOOM 2] scăfârlie (pop., fam.) s. f., art. scăfârlia, g.-d. art. scăfârliei; pl. scăfârlii, art. scăfârliile
17. [DRAM 2021] scăfârlíe, scăfârlii, s.f. (pop.) Țeasta capului: „Și când îi măsură două bune la drac, i s-o și crăpat scăfârlia” (Bilțiu, 2007: 229). – Din scafă „găvan” (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL