1. [MDA2] săvârșenie sf [At: PSALT. 323 / Pl: ~ii / E: săvârși + -enie, cf slv съвръщєниє] (Înv) 1 Sfârșit (1). 2 Moarte. 3 (Sst) Săvârșire (1).
2. [Scriban] săvîrșénie f. (vsl. sŭvrŭšenie). Vechĭ. Săvîrșire, acțiunea de a săvîrși. V. sfîrșenie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL