1. [DEX '09] SAULĂ, saule, s. f. Parâmă folosită la bordul navelor pentru ridicarea pavilionului, fixarea suplimentară a unei vele etc. [Pr.: sa-u-] – Et. nec.
2. [MDA2] saulă sf [At: URICARUL, X, 406 / P: sa-u~ / V: (1) ~ură, șaură / A și: saulă / Pl: ~le / E: ns cf ger Säule] 1 (Înv) Măciucă. 2 Parâmă (subțire) folosită la bordul unei nave pentru ridicarea pavilionului, fixarea suplimentară a unei vele etc.
3. [MDA2] saur1 sm, a [At: FD III, 180 / E: ger sauer] 1-2 (Gms; Ban) (Lapte) acru. 3-4 (Lapte) bătut.
4. [MDA2] saură1 a [At: ALR I 1372/684 / Pl: ? / E: nct] (Reg; d. piatră) Mărunt.
5. [MDA2] saură2 sf vz saulă
6. [MDA2] șaură sf vz saulă2
7. [DEX '98] SAULĂ, saule, s. f. Parâmă folosită pentru a lega în mod suplimentar diferite obiecte la bordul unei nave. [Pr.: sa-u-] – Et. nec.
8. [DLRLC] SAULĂ, saule, s. f. Parîmă subțire, folosită pentru a fixa la bordul navelor diferite obiecte. El le legă strîns, înfășurînd împrejurul lor de două și de trei ori saula ancorei, frînghioară subțire și tare. DUMITRIU, P. F. 13. Filoftei, în picioare la capătul bărcii, mai asigură o dată nodul saulei de ancoră. id. ib. 15.
9. [MDN '00] SAULĂ s. f. parâmă subțire care servește pentru a manevra velele sau pavilioanele și pentru a lega diferite obiecte la bordul unei nave. (după it. sagola)
10. [Scriban] saúlă f., pl. e. Mar. Frînghie supțire (de ex., cea cu care se ridică un pavilion): Barba Spiru, după ce-șĭ trecu supt un genunchĭ saula școteĭ, capătu acela de frînghiuță care ține întins colțu pînzeĭ, îșĭ aprinse o țigară (J. Bt. VR. 1924, 1, 27). V. scotă.
11. [DOOM 3] saulă (desp. sa-u-) s. f., g.-d. art. saulei; pl. saule
12. [DOOM 2] saulă (sa-u-) s. f., g.-d. art. saulei; pl. saule
13. [DER] saulă (-le), s. f. – Parîmă, coardă. Origine necunoscută; termen marinăresc.
14. [DE] SAURA (ATARÉS), Carlos (n. 1932), regizor spaniol de film. Asigură reputația internațională a cinematografului spaniol post-Buñuel. Se înscrie în tradiția artei iberice moderne prin idiosincrazia față de o societate puritană și intolerabilă, prin realismul oniric, prin limbajul eliptic și apetența pentru alegorie, prin discursul obsesiv despre sexualitate și moarte („Vânătoarea”, „Verișoara Angelica”, „Eliza, viața mea”, „Carmen”, „Ai, Carmela!”, „Goya la Bordeax”).
15. [DAR] saulă, saule, s.f. 1. (înv.) măciucă. 2. (pop.) parâmă subțire folosită la bordul unei nave, pentru ridicarea pavilionului.
16. [DAR] saură adj. (reg.; despre piatră) măruntă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL