1. [DEX '09] SATURATOR, saturatoare, s. n. Aparat folosit pentru concentrarea unei soluții până la saturație. – Din fr. saturateur.
2. [MDA2] saturator sn [At: IONESCU-MUSCEL, ȚES. 626 / Pl: ~oare, ~i sm / E: fr saturateur] Aparat folosit pentru concentrarea unei soluții până la saturație (1), prin dizolvarea unui solid sau a unui gaz.
3. [DLRLC] SATURATOR, saturatori, s. m. Aparat folosit pentru concentrarea unei soluții pînă la saturație, prin dizolvarea în ea a unui solid sau a unui gaz.
4. [DN] SATURATOR s.n. Aparat care servește pentru concentrarea unei soluții pînă la saturație prin dizolvarea în ea a unei substanțe solide sau a unui gaz. [Cf. fr. saturateur].
5. [MDN '00] SATURATOR s. n. aparat pentru concentrarea unei soluții până la saturație. (< fr. satureur)
6. [MDA2] săturător, ~oare a [At: BUDAI-DELEANU, LEX / Pl: ~i, ~oare / E: sătura + -ător] (Înv; dlt[1]) Sățios1 (1).
7. [DOOM 3] saturator s. n., pl. saturatoare
8. [DOOM 2] saturator s. n., pl. saturatoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL