1. [DEX '09] SĂRBĂTOREȘTE adv. În mod sărbătoresc, festiv, ca de sărbătoare. – Sărbătoare + suf. -ește.
2. [MDA2] sărbătorește av [At: FM (1842) 891/25 / E: sărbătoare + -ește] 1-2 (Ca) de sărbătoare (1). 3 (Pex) Cu fast.
3. [DLRLC] SĂRBĂTOREȘTE adv. În mod sărbătoresc, ca de sărbătoare. În băncile claselor, împodobite sărbătorește, stau de astă dată elevi noi. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 156, 15/1. În halatul vărgat de lînă, cu obrazul bărbierit și pudrat, se socotise destul de arătos și de vrednic să o primească pe Zoe, sărbătorește. C. PETRESCU, Î. II 226.
4. [Scriban] sărbătoréște adv. Ca de sărbătoare.
5. [DEX '09] SĂRBĂTORI, sărbătoresc, vb. IV. Tranz. A-și manifesta sentimentele de admirație, de bucurie, de entuziasm față de o persoană sau față de un eveniment printr-o festivitate sau printr-o petrecere; a serba, a celebra. – Din sărbătoare.
6. [MDA2] sărbători vt [At: CR (1830), 792/41 / Pzi: ~resc / E: sărbătoare] 1 (C. i. evenimente, persoane) A marca admirația, entuziasmul, bucuria, însemnătatea, semnificația etc. 2 (C. i. evenimente, persoane) A cinsti, a onora printr-o sărbătoare (1), printr-o serbare, printr-o întrunire, printr-o petrecere etc.). 3 A consacra, a închina o sărbătoare (1).
7. [DLRLC] SĂRBĂTORI, sărbătoresc, vb. IV. Tranz. A-și manifesta sentimentele de admirație, de bucurie, de entuziasm față de o persoană sau față de un eveniment, printr-o festivitate, printr-o petrecere; a celebra, a serba. Cu prilejul împlinirii unui veac de la naștere, poetul a fost sărbătorit în toată țara. SADOVEANU, E. 76. Pe cînd Sinan se apropia de hotarele noastre, Sigismund Báthori sărbătorea nunta sa cu Maria Cristina. BĂLCESCU, O. I 196.
8. [Șăineanu, ed. VI] sărbătorì v. 1. a ținea ziua de sărbătoare; 2. fig. a primi cu simpatie și cu pompă.
9. [Scriban] 2) sărbătorésc v. tr. (d. sărbătoare). Țin o sărbătoare, sărbez, celebrez: a sărba un sfînt, ziŭa unuĭ sfînt. Primesc cu manifestărĭ de onoare: a sărbători un savant. V. intr. Jubilez.
10. [DOOM 3] sărbătorește adv.
11. [DOOM 3] sărbători (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sărbătoresc, 3 sg. sărbătorește, imperf. 1 sărbătoream; conj. prez. 1 sg. să sărbătoresc, 3 să sărbătorească
12. [DOOM 2] sărbători (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sărbătoresc, imperf. 3 sg. sărbătorea; conj. prez. 3 să sărbătorească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL