Definiție și ce înseamnă saprofil

1. [MDA2] saprofil, ~ă a [At: DN4 / Pl: ~i, ~e / E: fr saprophile] (Blg) Care preferă resturile organice, crescând în humus.

2. [MDN '00] SAPROFIL, -Ă adj. (biol.) care preferă resturile organice, crescând pe humus. (< fr. saprophile)

3. [DETS] SAPRO- „putrefacție, putred, poluat”. ◊ gr. sapros „putred” > fr. sapro-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. sapro-. □ ~biologie (v. bio-, v. -logie1), s. f., studiul biologic, fiziologic și biochimic al degradărilor bazinelor acvatice produse de materiile organice putrescibile; ~bionte (v. -biont), adj., s. n. pl., (organisme) care prezintă nutriție saprofitică; ~biotic (v. -biotic), adj., care trăiește în apele poluate sau pe resturi organice în stare de putrefacție; ~bioză (v. -bioză), s. f., mod de viață propriu organismelor din apele poluate cu resturi organice în putrefacție; ~carp (v. -carp), s. n., fruct cărnos care prezintă țesuturi suculente în care se depozitează substanțele nutritive; ~col (v. -col3), s. n., sapropel transformat într-un gel solid, sub acțiunea timpului și a presiunii; ~fag (v. -fag), adj., (despre organisme) care se nutrește cu materii organice în curs de descompunere; ~fil (v. -fil1), adj., 1. Care preferă resturile organice. 2. Care crește pe humus; ~fite (v. -fit), adj., s. f. pl., (plante) care se hrănesc cu resturi organice; ~fitic (v. -fitic), adj., care crește pe reziduuri organice aflate în descompunere; ~fob (v. -fob), adj., (despre organisme) care se dezvoltă numai în apele încărcate cu substanțe organice; ~gen (v. -gen1), adj., 1. (Despre bacterii) Care provoacă putrezirea substanțelor organice. 2. Care crește pe substanțe aflate în stare de putrefacție; ~geofite (v. geo-, v. -fit), s. f. pl., încrengătură de plante saprobiotice cu flori; ~pel (v. -pel), s. n., mîl bogat în substanțe organice în curs de descompunere, aflat pe fundul lagunelor și al mărilor; ~pelic (v. -pelic), adj., (despre plante) care se dezvoltă pe substanțele în curs de putrezire de pe fundul apelor cu mîl; ~xene (v. -xen), adj., s. n. pl., (organisme) care se dezvoltă în ape curate sau încărcate cu substanțe organice.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] SAPIENȚĂ s. f. (Livr.) Înțelepciune; știință, învățătură. [Pr.: -pi-en-] – Din lat. […]
1. [MDA2] sapeur sm [At: BARIȚIU, P. A. I, 359 / V: ~pier / Pl: […]
1. [DEX '09] ȚAPINĂ, țapine, s. f. Unealtă formată dintr-o cange de oțel fixată într-o […]
1. [MDA2] sapindacee sfp [At: DN3 / E: fr sapindacées] Familie de plante dicotiledonate dialipetale, […]
1. [MDA2] sapindale sfp [At: DN4 / E: fr sapindales] Ordin de plante cu flori […]
1. [DEX '09] ȚAPINĂ, țapine, s. f. Unealtă formată dintr-o cange de oțel fixată într-o […]
1. [MDA2] saplaic sn [At: CADE / Pl: ~uri, ~ice / E: srb saplak] (Olt) […]
1. [MDA2] saplâc s [At: ALR I 336/984 / Pl: ? / E: tc dal […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro