1. [MDA2] sărune [At: T. PAPAHAGI, M. 81 / V: sănoane sf, sănun sn, sănună, sănune, senu~ sf / Pl: ~ni / E: sare] 1 sf (Ban; Mar) Sare (1) (pisată, amestecată cu tărâțe) care se dă oilor și vitelor. 2 sf (Reg) Loc, prevăzut de obicei cu un jgheab sau cu lespezi de piatră, în care se așază (bulgări de) sare (1) pentru oi, vite sau animale sălbatice. 3 sf Fântână cu apă sărată2 (1) sau minerală. 4 sn (Mol; Buc; prc) Jgheab de lemn în care se pune sare (1) (amestecată cu tărâțe) pentru oi sau vite. 5 sf (Trs; prc) Lespede de piatră pe care se presară sarea (1) (pentru oi). 6 sn (Prc; îf sănun) Obiect alcătuit din trei pari1 așezați cruciș și înfipți în pământ, în care se pune sarea (1) pentru vite.
2. [DLRLC] SĂRUNE, săruni, s. f. (Regional) Locul unde se pune sare pentru oi. – Variantă: sănune s. f.
3. [Scriban] sărúne V. sănun.
4. [MDA2] sănoane sf vz sărune
5. [MDA2] sănun sn vz sărune
6. [MDA2] sănună sf vz sărune
7. [MDA2] sănune sf vz sărune
8. [MDA2] senune sf vz sărune
9. [DLRLC] SĂNUNE s. f. v. sărune.
10. [Scriban] sănún (Suc.) n., pl. e și sărúne (Maram.) f. (d. sare orĭ lat. *salo, -ónis. Cp. cu minune, genune). Uluc (jgheab) lung în care se pune sare amestecată cu tărîță ca să lingă oile. – În Serbia (Anuar de Geogr. București 1910-11, 204) sănún, lespezĭ pe care se dă sare vitelor. La Vicĭu (Jiu), sănună, pl. ĭ, locu unde aŭ lins oile sare.
11. [DAR] sărune, săruni, s.f. (reg.) 1. sare pisată, amestecată cu tărâțe, care se dă oilor și vitelor. 2. loc prevăzut cu un jgheab sau cu lespezi de piatră, în care se așază bulgări de sare pentru oi, vite sau animale sălbatice. 3. jgheab de lemn în care se pune sare amestecată cu tărâță pentru oi sau vite. 4. suport, din trei pari așezați cruciș, înfipți în pământ, pe care se pune sarea la vite.
12. [DRAM 2021] sărúne, săruni, s.f. (reg.) 1. Sare pisată, amestecată cu tărâțe, care se dă oilor și vitelor: „Dă-ne des sărunile, / Că ți-om împle gălețile” (Papahagi, 1925: 238). 2. Solniță, sălăriță. 2. Izvor cu apă sărată. ■ (top.) La sărune, izvor în Peteritea. – Din sare (Scriban, MDA).
13. [DRAM 2015] sărune, săruni, s.f. – (reg.) 1. Sare pisată, amestecată cu tărâțe, care se dă oilor și vitelor: „Dă-ne des sărunile, / Că ți-om împle gălețile” (Papahagi, 1925: 238). 2. Solniță, sălăriță (ALRRM, 1971: 309). 2. Izvor cu apă sărată, folosită în tratarea bolilor reumatice. ♦ (top.) La sărune, izvor în Peteritea. (Banat, Maram.). – Din sare (< lat. sale) (Scriban, MDA).
14. [DRAM] sărune, săruni, s.f. – 1. Drob de sare: „Dă-ne des sărunile, / Că ți-om împle gălețile” (Papahagi 1925: 238). 2. Solniță, sălăriță (ALR 1971: 309) – Din sare (< lat. sale) + -une.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL