1. [MDA2] șantajat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: șantaja] Șantajare.
2. [MDA2] șantajat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: șantaja] (D. persoane) Care este supus unui șantaj (1).
3. [DEX '09] ȘANTAJA, șantajez, vb. I. Tranz. A face uz de șantaj pentru a obține ceva; a supune unui șantaj. – Din șantaj.
4. [MDA2] șantaja vt [At: CONTEMP. 1949, nr. 160, 10/6 / Pzi: ~jez / E: șantaj] (C. i. persoane) A supune unui șantaj (1).
5. [DEX '98] ȘANTAJA, șantajez, vb. I. Tranz. A face uz de șantaj pentru a obține ceva; a supune unui șantaj. – Din șantaj.
6. [DLRLC] ȘANTAJA, șantajez, vb. I. Tranz. A face uz de șantaj, a căuta să obții ceva pe calea șantajului. Or să caute vreun pretext ca să te șantajeze. GALAN, B. I 43. Cîțiva din a patra fumau și se lăsau șantajați de alții care le cereau țigări, că altfel îi pîrăsc. PAS, Z. I 113.
7. [DN] ȘANTAJA vb. I. tr. A practica șantajul, a face uz de șantaj. [< șantaj + -a].
8. [MDN '00] ȘANTAJA vb. tr. a supune (pe cineva) unui șantaj. (< șantaj)
9. [DOOM 3] șantaja (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. șantajez, 3 șantajează, 1 pl. șantajăm; conj. prez. 1 sg. să șantajez, 3 să șantajeze; ger. șantajând
10. [DOOM 2] șantaja (a ~) vb., ind. prez. 3 șantajează, 1 pl. șantajăm, imperf. 3 sg. șantaja; ger. șantajând
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL