1. [DEX '09] ȘANSONETĂ, șansonete, s. f. Scurtă compoziție muzicală pentru voce, proprie muzicii franceze, de origine populară, cu conținut sentimental sau glumeț (uneori frivol). – Din fr. chansonnette.
2. [MDA2] șansonetă sf [At: ȘĂINEANU, D. U. / Pl: ~te / E: fr chansonnette] Scurtă compoziție muzicală pentru voce, proprie muzicii franceze, de origine populară, cu conținut liric sau glumeț (uneori frivol).
3. [DEX '98] ȘANSONETĂ, șansonete, s. f. Scurtă compoziție muzicală pentru voce, proprie muzicii franceze, de origine populară, cu conținut liric sau glumeț (uneori frivol). – Din fr. chansonnette.
4. [DLRLC] ȘANSONETĂ, șansonete, s. f. (Franțuzism) Scurtă compoziție muzicală pentru voce, cu conținut liric sau glumeț.
5. [DN] ȘANSONETĂ s.f. Melodie scurtă pentru voce, cu conținut vesel (uneori frivol). [< fr. chansonnette].
6. [MDN '00] ȘANSONETĂ s. f. cântec francez de muzică ușoară, de origine populară, cu caracter sentimental sau satiric. (< fr. chansonnette)
7. [Șăineanu, ed. VI] șansonetă f. canțonetă (= fr. chansonnette).
8. [Scriban] *șansonétă, V. canțonetă.
9. [CADE] *CANȚONETĂ (pl. -te) sf. 🎼 Cîntecel, cîntec scurt: canțonetele pe care le cîntau la pian BR. -VN. [it.].
10. [Scriban] *canțonétă f., pl. e (it. canzonetta, dim. d. canzone, și fr. chansonnette, dim. d. chanson, care vine d. lat. cántio, -ónis, cîntare). Cîntecel, romanță, poezioară lirică cîntată. – Și șansonetă (după fr.).
11. [DOOM 3] șansonetă s. f., g.-d. art. șansonetei; pl. șansonete
12. [DOOM 2] șansonetă s. f., g.-d. art. șansonetei; pl. șansonete
13. [DER] șansonetă (șansonete), s. f. – Scurtă compoziție muzicală vocală. Fr. chansonette. Aceleiași familii din fr. chanter, aparțin șantan, s. n. (tavernă, bodegă, cabaret), din fr. café-chantant și șanteză, s. f. (cîntăreață de local); șanticler, s. n. (Arg., lucru prețios, rafinament, obiect excelent), din fr. chanteclair, probabil datorat modei lansată de comedia lui Rostand (cf. Ioradan, BF, IV, 192); șantaj, s. n., din fr. chantage; șantajist, s. m. (persoană care șantajează).
14. [DTM] șansonetă (< fr. chansonette, „cânticel”), denumire generică a cântecului francez de muzică ușoară, pe o arie stilistică și tematică extrem de variată, de la melodia sentimentală sau dansantă la cântecul poetic sau politic, în care textul poate căpăta o semnificație egală sau chiar superioară muzicii. Câțiva cunoscuți autori-interpreți de șansonete: Charles Trenet, Charles Aznavour, Gilbert Bécaud, Léo Ferré, Jacques Brel, Michel Polnareff, Georges Brassens.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL