1. [DEX '09] SAMURASLĂ s. f. (Pop.; cu sens colectiv) Plante răsărite de la sine din semințele scuturate la strângerea recoltei sau din bulbii, tuberculii etc. rămași nescoși din pământ. – Din sl. samoraslŭ.
2. [MDA2] samuraslă sf [At: CR I, 20 / V: (reg) murastru sm, salamulastră, ~mor~, ~st sm, ~stră, ~stru sm, ~stă, ~azdră, ~rsală, sămulastră, săm~, sămurastră, zamurastru sm / Pl: ~le / E: slv самораслъ, bg саморасъл] 1 (Csc) Plante de cultură răsărite de la sine din semințele scuturate la recoltarea culturilor anterioare, sau din bulbi, tuberculi etc. nescoși din pământ. 2 (D. plante de cultură; îla) De ~ Crescut de la sine, fără a fi semănat. 3 (Bot; reg) Ceapa-ciorii (Allium vineale).
3. [DLRLC] SAMURASLĂ s. f. (Cu sens colectiv) Plante răsărite de la sine, din semințele scuturate la strîngerea recoltei sau din bulbii, tuberculii etc. rămași nescoși din pămînt. – Variantă: samulastră s. f.
4. [Șăineanu, ed. VI] samuraslă f. Mold. ceapă sau usturoiu de primăvară. [Sl. SAMORASLŬ, ce răsare dela sine].
5. [Scriban] samuráslă, samurástră și samulástră f., pl. e (vsl. samoraslŭ, răsărit spontaneŭ, d. samŭ, singur, auto-, și rasti, a crește, a răsări; bg. samorasúl, sponteneŭ. V. od-raslă). Ceĭa ce răsare din scuturarea cerealelor. Ceapă saŭ osturoĭ de primăvară răsărit singur (rev. I. Crg. 5, 152). – La Dos. ca adj. samorasle biliĭ, biliĭ (plante) sălbatice.
6. [MDA2] salamulastră sf vz samuraslă
7. [MDA2] samoraslă sf vz samuraslă
8. [MDA2] samulastră[1] sf vz samuraslă
9. [MDA2] samurast sm vz samuraslă
10. [MDA2] samurastă[1] sf vz samuraslă
11. [MDA2] samurastră sf vz samuraslă
12. [MDA2] samurastru sm vz samuraslă
13. [MDA2] samurazdră sf vz samuraslă
14. [MDA2] samursală sf vz samuraslă
15. [MDA2] sămulastră sf vz samuraslă[1]
16. [MDA2] sămuraslă sf vz samuraslă
17. [MDA2] sămurastră sf vz samuraslă
18. [MDA2] zamurastru sm vz samuraslă
19. [MDA2] zămurastru sm vz samuraslă
20. [DLRLC] SAMULASTRĂ s. f. v. samuraslă.
21. [DOOM 3] samuraslă (pop.) s. f., g.-d. art. samuraslei
22. [DOOM 2] samuraslă (pop.) s. f., g.-d. art. samuraslei
23. [MDO] samuraslă
24. [DER] samuraslă s. f. – Plantă de cultură care crește spontan din semințele pierdute în timpul recoltării. – Var. samoraslă, samulastră, samurastră. Sl. samoraslŭ (Cihac, II, 325; Conev 71), de la samo „același” și raslĭ „germen”, cf. sb., cr. samorast.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL