1. [DEX '09] ȘAMOTARE, șamotări, s. f. Acțiunea de a șamota și rezultatul ei. – V. șamota.
2. [MDA2] șamotare [At: LTR VI, 701 / Pl: ~tări / E: șamota] (Ind) 1 Transformare a argilei în șamotă (1). 2 Căptușire cu șamotă (2) a cuptoarelor, a sobelor etc.
3. [DN] ȘAMOTARE s.f. Acțiunea de a șamota. [< șamota].
4. [DEX '09] ȘAMOTA, șamotez, vb. I Tranz. A căptuși un cuptor cu șamotă. – Din germ. schamottieren. Cf. șamotă.
5. [DEX '09] ȘAMOTAR, șamotari, s. m. Muncitor care se ocupă cu arderea cărămizilor refractare; lucrător care prepară șamota sau care căptușește cuptoarele cu șamotă; șamotier. – Șamotă + suf. -ar.
6. [MDA2] șamota vt [At: DL / Pzi: ~tez / E: șamotă] (Ind) 1 (C. i. argilă) A transforma în șamotă (1). 2 (C. i. sobe, cuptoare etc.) A căptuși cu șamotă (2).
7. [MDA2] șamotar sm [At: DM / Pl: ~i / E: șamotă + -ar] (Ind) 1 Muncitor care se ocupă cu prepararea șamotei (1) Si: șamotier (1), șamotor. 2 Muncitor care se ocupă cu căptușirea cu șamotă (2) a cuptoarelor, a sobelor etc. Si: șamotier (2).
8. [DEX '98] ȘAMOTA, șamotez, vb. I. Tranz. A căptuși un cuptor cu șamotă. – Din germ. schamottieren. Cf. șamotă
9. [DEX '98] ȘAMOTAR, șamotari, s. m. Muncitor care se ocupă cu arderea cărămizilor refractare; lucrător care prepară șamota sau care căptușește cuptoarele cu șamotă; șamotier. – Șamotă + suf. -ar
10. [DLRLC] ȘAMOTA, șamotes, vb. I. Tranz. A căptuși un cuptor cu șamotă.
11. [DLRLC] ȘAMOTAR, șamotari, s. m. Lucrător care se ocupă cu arderea cărămizilor refractare, care prepară șamota șau care căptușește cuptoarele cu șamotă.
12. [DN] ȘAMOTA vb. I. tr. A căptuși un cuptor cu șamotă. [< germ. schamottieren].
13. [DN] ȘAMOTAR s.m. Șamotier. [< șamota + -ar].
14. [MDN '00] ȘAMOTA vb. tr. 1. a transforma argila în șamotă. 2. a căptuși un cuptor, o sobă etc. cu șamotă. (< germ. schamottieren)
15. [MDN '00] ȘAMOTAR s. m. șamotier. (< șamota + -ar)
16. [DOOM 3] șamotare s. f., g.-d. art. șamotării; pl. șamotări
17. [DOOM 2] șamotare s. f., g.-d. art. șamotării; pl. șamotări
18. [DOOM 3] șamota (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. șamotez, 3 șamotează; conj. prez. 1 sg. să șamotez, 3 să șamoteze
19. [DOOM 3] șamotar s. m., pl. șamotari
20. [DOOM 2] șamota (a ~) vb., ind. prez. 3 șamotează
21. [DOOM 2] șamotar s. m., pl. șamotari
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL