1. [DEX '09] ȘAMOTAR, șamotari, s. m. Muncitor care se ocupă cu arderea cărămizilor refractare; lucrător care prepară șamota sau care căptușește cuptoarele cu șamotă; șamotier. – Șamotă + suf. -ar.
2. [MDA2] șamotar sm [At: DM / Pl: ~i / E: șamotă + -ar] (Ind) 1 Muncitor care se ocupă cu prepararea șamotei (1) Si: șamotier (1), șamotor. 2 Muncitor care se ocupă cu căptușirea cu șamotă (2) a cuptoarelor, a sobelor etc. Si: șamotier (2).
3. [DEX '98] ȘAMOTAR, șamotari, s. m. Muncitor care se ocupă cu arderea cărămizilor refractare; lucrător care prepară șamota sau care căptușește cuptoarele cu șamotă; șamotier. – Șamotă + suf. -ar
4. [DLRLC] ȘAMOTAR, șamotari, s. m. Lucrător care se ocupă cu arderea cărămizilor refractare, care prepară șamota șau care căptușește cuptoarele cu șamotă.
5. [DN] ȘAMOTAR s.m. Șamotier. [< șamota + -ar].
6. [MDN '00] ȘAMOTAR s. m. șamotier. (< șamota + -ar)
7. [DOOM 3] șamotar s. m., pl. șamotari
8. [DOOM 2] șamotar s. m., pl. șamotari
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL