1. [DEX '09] SAIGIU, saigii, s. m. Slujbaș al Porții Otomane care strângea în Țările Române darea plătită în oi; p. ext. slujbaș al stăpânirii care număra oile în acest scop. [Pr.: sa-i-. – Var.: (înv.) saegiu s. m.] – Din tc. sayici.
2. [MDA2] saigiu sm [At: DOC. EC. 67 / P: sa-i~ / V: saeagiu, saegi, saegiu, ~gen, ~ggiu, ~ingiu / Pl: ~ii / E: tc sayici] 1 Slujbaș însărcinat de Poartă cu strângerea beilicului și a oieritului din țările române. 2 Slujbaș al stăpânirii care număra oile în vederea perceperii beilicului. 3 (Înv; spc; îf saegiu) Furnizor de vite din țările române pentru măcelăria împărătească din Constantinopol. 4 (Înv) Persoană care îndeplinea diverse funcții la grajd(urile domnești) Vz comis, grăjdar. 5 (Dob; lpl) Fiecare dintre flăcăii care, în noaptea din ajunul zilei sfântului Dumitru, merg din casă în casă (unul îmbrăcat în cadână), jucând și cântând. 6 (Pex) Datină îndeplinită de saigii (5).
3. [DEX '98] SAIGIU, saigii, s. m. Slujbaș al Porții Otomane care strângea în țările românești darea plătită în oi; p. ext. slujbaș al stăpânirii care număra oile în acest scop. [Pr.: sa-i-. – Var.: (înv.) saegiu s. m.] – Din tc. sayıcı.
4. [Scriban] saigíŭ și saiegíŭ m. (turc. saĭycy, cel ce numără oile ca să le taxeze). Perceptor care, supt Turcĭ, lua taxă după număru oilor. Pl. Flăcăĭ care, în noaptea din ajunu sfîntuluĭ Dumitru, umblă cîntînd (cu văluritu) pe la case pin unele sate din Dobrogea. – Și saingiŭ.
5. [DEX '09] SAEGIU s. m. v. saigiu.
6. [MDA2] saeagiu sm vz saigiu
7. [MDA2] saegi sm vz saigiu
8. [MDA2] saegiu sm vz saigiu
9. [MDA2] saigen sm vz saigiu
10. [MDA2] saiggiu sm vz saigiu
11. [MDA2] saingiu sm vz saigiu
12. [DLRLC] SAEGIU s. m. v. saiggiu.
13. [DLRLC] SAIGGI1 s. m. v. saiggiu.
14. [DLRLC] SAIGGIU, saiggii, s. m. (Învechit și popular; și în forma saiggi) Slujbaș al Porții, care strîngea în Principatele romîne contribuția obligatorie în oi, cumpărînd oile pe prețuri scăzute, stabilite din oficiu; p. ext. (în poezia populară) slujbaș al stăpînirii care număra oile în acest scop. Dobrogean Tudor, Saiggi Tudor. TEODORESCU, P. P. 671. – Pronunțat: sa-ig-. – Variante: saegiu (IORGA, I. L. I 29), saiggi s. m.
15. [DLRM] SAIGGIU, saiggii, s. m. (Înv. și reg.) Slujbaș al Porții care strîngea în Principatele Romîne darea plătită în oi; p. ext. slujbaș al stăpînirii care număra oile în acest scop. [Var.: saegiu, saiggi, saigiu s. m.] – Tc. sayıcı.
16. [Șăineanu, ed. VI] saegiu m. 1. omul stăpânirii însărcinat să numere oile pentru perceperea taxei (în cântecele dobrogene și oltene): dobrogean Tudor, saegi Tudor POP.; 2. pl. obiceiu în Dobrogea în noaptea spre sf. Dumitru: mai mulți flăcăi (unul îmbrăcat ca o cadână) se duc din casă în casă jucând și cântând din fluiere și cavale. [Turc. SAYDJI, cel ce numără].
17. [Scriban] saegíŭ V. saigiŭ.
18. [DOOM 3] saigiu (desp. sa-i-) s. m., art. saigiul; pl. saigii, art. saigiii (desp. -gi-ii)
19. [DOOM 2] saigiu (sa-i-) s. m., art. saigiul; pl. saigii, art. saigiii (-gi-ii)
20. [DER] saigiu (saigii), s. m. – 1. Geambaș, furnizor de oi pentru sultan. – 2. (Dobr.) Tînăr care umblă din casă în casă în ajunul zilei de Sfîntul Dumitru. – Var. sa(i)egiu, saingiu. Tc. sayici (Șeineanu, II, 307). – Der. saigi, vb. (a îndeplini funcția de saigiu); saigie, s. f. (slujba de saigiu).
21. [DER] saegiu (saegii), s. m. – Băiat la cai, rîndaș. – Var. saigiu. Tc. sayici (Șeineanu, II, 307).
22. [DAR] saigiu, saigii, s.m. (înv.) 1. slujbaș al Porții otomane care strângea în Țările Române darea plătită în oi; slujbaș al stăpânirii care număra oile în acest scop. 2. (în forma: saegiu) furnizor de vite din Țările Române pentru măcelăria împărătească din Constantinopol. 3. persoană care îndeplinea diverse funcții la grajdurile domnești; comis, grăjdar. 4. (la pl.; reg.) flăcăii care, în noaptea din ajunul zilei sfântului Dumitru, merg din casă în casă jucând și cântând, în virtutea unei datini.
23. [DAR] saegiu, saegii, s.m. (înv. și reg.) 1. omul stăpânirii însărcinat cu numărătoarea oilor, pentru perceperea taxelor de oierit. 2. (la pl.) flăcăi care cântau din fluiere și cavale, jucând pe la casele oamenilor, în virtutea unui vechi obicei.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL