Definiție și ce înseamnă săcelare

1. [DEX '09] SĂCELA, săcelez, vb. I. Tranz. (Reg.) A țesăla un animal. – Cf. țesăla.

2. [DEX '09] ȚESĂLA, țesal, vb. I. Tranz. 1. A curăța, a peria un animal cu țesala (1). 2. Fig. (Fam.) A bate zdravăn. [Prez. ind. și: țesăl] – Din țesală.

3. [DEX '09] ȚESĂLARE, țesălări, s. f. Acțiunea de a țesăla și rezultatul ei. – V. țesăla.

4. [MDA2] cearsăli v vz țesăla

5. [MDA2] cearsălire[1] sf vz țesălare

6. [MDA2] săcela v vz țesăla

7. [MDA2] sărcela v vz țesăla

8. [MDA2] săsăla v vz țesăla

9. [MDA2] sâcerla v vz țesăla

10. [MDA2] secela[1] v vz țesăla

11. [MDA2] seceli v vz țesăla

12. [MDA2] sețela v vz țesăla

13. [MDA2] țesăla [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 90v/14 / V: ~sela (Pzi: țesel, țeasel, țeselez), (reg) țis~, țers~[1], țecs~[2], țeptăla[3], țeșăla, (îrg) ces~[4] (Pzi și: ceasăl), (reg) cis~[5], ceșela[6], ceșăla[7], cers~[8] (Pzi și: cearsăl, 3 cearsălă, cearsălează) cersăli[9], cearsăli, cercela[10], cecela[11], cercina[12], cios~[13], ciosola[14] (Pzi: ciosoal), ciors~[15] (Pzi și: cioarsăl), ciorsola[16] (Pzi: cioarsol), săcela, seceli, sețela, sărcela, sâcerla, săs~ / Pzi: țesăl (A și, reg: țesăl), (reg) țeasăl, țesal, țesălez / E: țesală] 1 vt A curăța un animal cu țesala (1). 2-3 vtr (Fam; gmț; d. oameni; îf cesela) A (se) curăța (1-2). 4-5 vtr (Fam; gmț; d. oameni; îaf) A (se) pieptăna. 6-7 vtr (Fam; gmț; d. oameni; îaf) A (se) îmbrăca curat și frumos. 8-9 vtr (Fam; gmț; d. oameni; îaf) A (se) găti. 10 vr (Reg; fig) A umbla de colo-colo. 11 vt (Îvr) A zgâria carnea de pe corpul cuiva, pentru a-l tortura. 12 vt (Fam; fig) A bate (tare) pe cineva. 13 vt (Reg; d. o mașină de cusut) A lăsa firul de ață neîntins pe dedesubt, formând un fel de lațuri, de la o împunsătură la alta. 14 vt (Îvr) A da cuiva de mâncare și de băut pe săturate.

14. [MDA2] țesălare sf [At: ISER / V: (reg) săcel~[1] / Pl: ~lări / E: țesăla] 1 Curățare a unui animal cu țesala (1) Si: (înv) țesălătură (1). 2 (Fam; gmț; d. oameni) Spălare. 3 (Fam; gmț; d. oameni) Pieptănare. 4 (Fam; gmț; d. oameni). 5 (Fam; gmț; d. oameni) Gătire. 6 (Reg; fig) Alergătură de colo-colo Si: (înv) țesălătură (6). 7 (Îvr) Zgâriere a cărnii cuiva pentru a-l tortura Si: (înv) țesălătură (7). 8 (Fig; fam) Bătaie (tare) aplicată cuiva Si: (înv) țesălătură (8).

15. [MDA2] țesela v vz țesăla

16. [MDA2] țeșăla v vz țesăla

17. [MDA2] țisăla v vz țesăla

18. [CADE] ȚESĂLA, Mold. CESĂLA (-ăl), SĂCELA (-el) vb. tr. 1 A peria cu țesala: vizitiul... în loc de a da calului ovăs, el îl țesăla și îl spăla cîte de două ori în zi (ȚICH.) ¶ 2 fig. F A trage o bătaie: Îl țesală bine, îI smulge și-l lasă bătut măr (PANN).

19. [DLRLC] CERSĂLA vb. I v. țesăla.

20. [DLRLC] CERSĂLI vb. IV v. țesăla.

21. [DLRLC] CESĂLA vb. I v. țesăla.

22. [DLRLC] SĂCELA, săcelez, vb. I. Tranz. (Mold.) A țesăla. (Fig.) Nu v-am săcelat astăzi. CREANGĂ, A. 37.

23. [DLRLC] ȚESĂLA, țesăl, vb. I. Tranz. 1. A curăța, a peria cu țesala. Vezi de țesală caii, după moda nouă care am aflat-o aici, și-i întărește cu orz. SADOVEANU, B. 289. Fata... s-a dus în grajd și și-a ales un cal bun, și-l hrăni bine, și-l țesălă frumos. RETEGANUL, P. III 13. Fata... se duse să-și adape și să-și țesale singură călușelul și singură să-i dea de mîncare. POPESCU, B. I 59. ◊ Absol. Hai, Drăghici... De țesală, înșală, Pe vînătu-l scoate afară. TEODORESCU, P. P. 612. 2. Fig. A bate, a chelfăni. (Cu pronunțare regională) Toți, treziți, pun pe el mîna, unu-l leagă, altu-l ține, Unu-l țasălă oleacă, cetluindu-l colea bine. EMINESCU, L. P. 127. – Variantă: (regional) cesăla vb. I.

24. [DLRLC] ȚESĂLARE, țesălări, s. f. Acțiunea de a țesăla; țesălat.

25. [Șăineanu, ed. VI] săcelà v. Mold. a țesela: nu v’am săcelat astăzi CR. [Tras din săceală].

26. [Șăineanu, ed. VI] țesălà v. 1. a curăța cu țesala; 2. fam. a bate tare. [Abstras din țesală].

27. [Scriban] cesál, a -ălá v. tr. (d. cesală). R. S. Curăț (periĭ) cu cesala. Fig. Trag o bătaĭe, chelfănesc. – În restu Munt. țesál și țesăl, a țesălá; în Mold. săcél, -elĭ, – eală, a -elá; în Btș. a cersăla.

28. [Scriban] țesál, V. cesal.

29. [DOOM 3] săcela (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. săcelez, 3 săcelează; conj. prez. 1 sg. să săcelez, 3 să săceleze

30. [DOOM 3] !țesăla (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. țesal, 3 țesală; conj. prez. 1 sg. să țesal, 3 să țesale; imper. 2 sg. afirm. țesală

31. [DOOM 3] țesălare s. f., g.-d. art. țesălării; pl. țesălări

32. [DOOM 2] săcela (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 săcelează

33. [DOOM 2] țesăla (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. țesal/țesăl, 2 sg. țesali/țesăli, 3 țesală; conj. prez. 3 să țesale/să țesăle

34. [DOOM 2] țesălare s. f., g.-d. art. țesălării; pl. țesălări

35. [IVO-III] țesăl, -săli 2, -sală 3, -sale 3 conj.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro