1. [MDA2] săbiere sf [At: GCR II / P: ~bi-e / V: ~iare / Pl: ~ri / E: săbia] (Îrg) 1 Tăiere cu sabia (1). 2 (Pex) Provocare a unei dureri ca și cum ar fi fost lovit cu sabia (1).
2. [DEX '09] SĂBIA, săbiez, vb. I. Tranz. și refl. recipr. (Înv.) A (se) tăia cu sabia. [Pr.: -bi-a] – Din sabie.
3. [DEX '09] SĂBIER, săbieri, s. m. (Înv.) Fabricant de săbii. [Pr.: -bi-er] – Sabie + suf. -ar.
4. [MDA2] sabier sm vz săbier
5. [MDA2] săbia [At: DOSOFTEI, V. S. noiembrie 103r/32 / P: ~bi-a / V: ~ii / Pzi: ~iez / E: sabie] 1 vt (Îvp) A tăia cu sabia (1) Si: (rar) a sabra, (reg) a săbui1 (1). 2 vt (Pex) A face să simtă dureri ca și cum ar fi fost lovit cu sabia (1). 3 vr (Olt; îf săbii) A se ascuți ca o sabie (1).
6. [MDA2] săbiar sm vz săbier
7. [MDA2] săbiare sf vz săbiere
8. [MDA2] săbier sm [At: ANON. CAR. / P: ~bi-er / V: (înv) ~iar, sab~, seb~ / Pl: ~i / E: sabie + -ar] 1-2 Persoană care făcea (și vindea) săbii (1). 3 (Înv) Luptător (cu sabia (1)).
9. [MDA2] săbii v vz săbia
10. [MDA2] sebier sm vz săbier
11. [DLRLC] SĂBIA, săbiez, vb. I. Tranz. (Învechit și popular) A tăia cu sabia.
12. [DLRLC] SĂBIER, săbieri, s. m. (Învechit și popular) Fabricant de săbii. Nu e paloș de fier, Călit de vrun săbier, Ci-i paloș... Cu tăișul de oțel. TEODORESCU, P. P. 571.
13. [Șăineanu, ed. VI] săbier m. fabricant de săbii.
14. [Scriban] săbiér m. (d. sabie). Vechĭ. Fabricant de săbiĭ.
15. [Scriban] săbiéz v. tr. (d. sabie). P.P. Taĭ cu sabia.
16. [DOOM 3] săbia (a ~) (înv.) (desp. -bi-a) vb., ind. prez. 1 sg. săbiez (desp. -bi-ez), 3 săbiază, 1 pl. săbiem; conj. prez. 1 sg. să săbiez, 3 să săbieze; ger. săbiind (desp. -bi-ind)
17. [DOOM 3] săbier (înv.) (desp. -bi-er) s. m., pl. săbieri
18. [DOOM 2] săbia (a ~) (înv.) (-bi-a) vb., ind. prez. 3 săbiază, 1 pl. săbiem (-bi-em); conj. prez. 3 să săbieze; ger. săbiind (-bi-ind)
19. [DOOM 2] săbier (înv.) (-bi-er) s. m., pl. săbieri
20. [DAR] săbiere, săbieri, s.f. (înv. și reg.) tăiere cu sabia; sabrare, săbuire.
21. [DAR] săbia, săbiez, vb. I 1. (înv. și reg.) a tăia cu sabia, a sabra, a săbui. 2. (refl., reg.; în forma: săbii) a se ascuți, a se îngusta ca o sabie.
22. [DAR] săbier, săbieri, s.m. (înv.) 1. fabricant de săbii. 2. luptător cu sabia.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL