1. [DEX '09] RUSESC, -EASCĂ, rusești, adj. Caracteristic rușilor, ca rușii, rus (2), rusienesc. – Rus + suf. -esc.
2. [MDA2] rosesc, ~ească a vz rusesc
3. [MDA2] rusesc, ~ească [At: (a. 1642) GCR I, 98/13 / V: (înv) ros~ / Pl: ~ești / E: rus + -esc] 1-2 a Care aparține Rusiei, fostei R.S.F.S. Ruse sau rușilor Si: rus. 3 a Originar din Rusia sau fosta R.S.F.S. Rusă Si: rus. 4-5 a Referitor la Rusia sau la ruși Si: rus. 6 sf Limba vorbită de ruși1 (1). 7 sm (Reg) Crivăț (1). 8-9 sfa Căzăceasca (36-37).
4. [DLRLC] RUSESC, -EASCĂ, rusești, adj. Al rușilor, caracteristic rușilor, în felul rușilor; rus. Vizitiul în vechi costum rusesc, cu barba lungă, îi mîna cu hățuri coperite cu ținte de argint. NEGRUZZI, S. I 37. ♦ Provenit din Rusia, din Uniunea Sovietică. Ceai rusesc. ▭ Așteptau mereu... fumînd țigarete cu carton lung, rusești, oferite de Nicolaie Golescu. CAMIL PETRESCU, O. II 309. Un amiral cu somptuoasă barbă albă trecu... cu un ogar rusesc prins în lanț. C. PETRESCU, Î. I 11.
5. [Șăineanu, ed. VI] rusesc a. ce ține de Rusia și de locuitorii ei.
6. [Scriban] 1) rusésc, -eáscă adj. (d. Rus). De Rus, al Rusiiĭ: steagu rusesc.
7. [DOOM 3] rusesc adj. m., f. rusească; pl. m. și f. rusești
8. [DOOM 2] rusesc adj. m., f. rusească; pl. m. și f. rusești
9. [DER] RUSESC, RUSEASCĂ, rusești, adj. ~ 2. Afurisit, blestemat. (din rus2)
10. [DTM] chitară rusească v. chitară (II, 6).
11. [DE] PODIȘUL CENTRAL RUSESC, regiune colinară în cadrul Câmpiei Ruse, cuprinsă între dealurile Smolensk-Moscova (la N), dealurile Donețului (la S), Don (la E) și C. Niprului (la V). Alt.: 230-250 m. Axată pe o zonă mai ridicată a fundamentului Platformei Ruse. De aici izv. o serie de râuri care se varsă în Marea Neagră și Marea Caspică. Depozitele de suprafață sunt argiloase și loessoide. Pădurile de foioase, silvostepa și stepa, în prezent în mare parte sunt înlocuite cu culturi agricole.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL