1. [DEX '96] GHIMPE, ghimpi, s. m. I. 1. Fiecare dintre prelungirile tari și ascuțite care cresc pe tulpina, pe ramurile sau pe alte părți ale unor plante; spin1. ◊ Expr. A avea (sau a simți) un ghimpe la (sau în) inimă (sau în cuget) = a avea un necaz, o supărare sau o nemulțumire (nedestăinuită nimănui). A sta (sau a ședea ca) pe ghimpi = a nu mai avea răbdare, a fi extrem de nerăbdător. 2. Fiecare dintre țepii care acoperă corpul unor animale (în special corpul ariciului). II. 1. (Bot.; pop.) Scaiete. 2. Compus: ghimpe-pădureț = arbust totdeauna verde, cu ramurile lățite și terminate printr-un spin, cu flori mici, verzi și cu fructe în formă de boabe roșii (Ruscus aculeatus). III. (Art.) Numele a două dansuri populare românești; melodie după care se execută fiecare dintre aceste dansuri. – Cf. alb. gjëmp.
2. [DOOM 3] ghimpe (țeapă, scaiete) s. m., art. ghimpele; pl. ghimpi
3. [DFL] RUSCUS L., GHIMPE, fam. Liliaceae. Gen originar din regiunile mediteraneene ale Europei, Anglia, 3 specii de arbuști cu talie mică, pearmanent verzi, cu rizom oblic, tulpină semilemnoasă, stufoasă, ramuri turtite, plane, as emănătoare frunzelor (pînă la 3 cm lungime) denumite cladodii, iar frunzele adevărate cu dimensiuni foarte reduse. Cladodii sesile, alterne sau neordonate, ovate sau ovat-lanceolate, cu vîrf bont sau ascuțit, coriacee, c u nervuri evidente. Flori mici, verzui, unisexuat-dioice (perigonul orbicular cu 6 divLziuni, 3 stamine), dispuse pe nervura mediană a cladodiilor, însoțite la partea inferioară, de o bractee uninervată. Fructul, o bacă roșie cu 1-2 semințe; persistă și peste iarnă.
4. [DFL] DANAE Medik., DANAE, fam. Liliaceae. Gen originar din Caucaz, Iran, nordul Siriei are o singură specie: Danae racemosa (L.) Moench (syn. Ruscus racemosus LT; Danae laurus Medik.). Specie cu flori, 5-7, în ciorchine terminal, hermafrodite, petale concrescute, cărnoase, stil scurt cu stigmat rotund. Frunze verzi, pe ramuri pendente. Tufă perenă (cca 100 cm înălțime), ramificată. Cladodii ovat-lanceo- late, ascuțite la bază și vîrf, cca 7 cm lungime, 1-2 cm lățime, verzi, lucioase, cu nervuri paralele. Fruct, bacă rotundă, roșie.
5. [DFL] Ruscus aculeatus L. Specie care înflorește primăvara. Flori albe-verzui, filamente violete-negre, antere separate. Cladodiile persistente, ovate sau lanceolate, verzi, lucioase, sesile, coriacee, rigide, 1-33 cm lungime, acuminate. Frunze mici, asemănătoare unor solzi. Tulpină simplă, verde, rigidă, cca 90 cm înălțime, flexibilă, cilindrică, striată și ramificată în partea superioară. Arbust persistent. Fruct, bacă sferică, rezistă mult timp.
6. [DFL] Ruscus hypoglossum L. Specie care înflorește primăvara. Flori (antere concrescute), 2-5, pedunculate, albicioase, dispuse în axa unei bractee eliptice, verzi. Arbust pînă la 0,70 m înălțime. Tulpină simplă. Cladodii ovat-lanceolate sau eliptice, pînă la 11 cm lungime și 4 cm lățime, cu vîrf bont, acuminate.
7. [DFL] Ruscus hypophyllum L. Specie cu flori, 5-6, dispuse în axa unei bractee mai mici, verzi. Cladodii pieloase, ovat-lanceolate cu vîrf ascuțit, nedentate, lucioase.
8. [DFL] SEMELE Kunth, SEMELE, fam. Liliaceae. Gen care are o singură specie: Semele androgyna (L.) Kunth (syn. Ruscus androgynus L.). Plantă originară din I. Canare. Liană, cca 18 m înălțime, cu lujeri lungi, ramificați, ramurile laterale poartă 2 rînduri de cladodii opuse, ovat-ascuțite, pieloase, pe care sînt așezate florile în buchet, semiglobuloase, marginea cu 6 lobi mici, îndepărtați, 6 stamine concrescute, formînd un tub scurt și lat, ovar cu 3 loji, stil cu 3 stigmate. Fruct, bacă galbenă-albicioasâ cu 1-2 semințe.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL