Definiție și ce înseamnă rumenel

1. [MDA2] rumenel, ~ea a [At: LB / Pl: ~ei, ~e / E: rumen + -el] 1-6 (Șhp) Rumeior (1-6).

2. [DLRLC] RUMENEL, -EA, -ICĂ, rumenei, -ele, adj. Diminutiv al lui rumen2. A făcut un colăcel, rumenel și-mpleticel. TEODORESCU, P. P. 153.

3. [DLRM] RUMENEL, -EA, -ICĂ, rumenei, -ele, adj. Rumeior. – Din rumen2 + suf. -el.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] RUMEGUȘ s. n. (Colectiv) Deșeuri de lemn în formă de așchii mărunte, […]
1. [DEX '09] RUMEGĂTOR, -OARE, rumegători, -oare, adj., s. n. 1. Adj. (Despre animale) Care […]
1. [DEX '09] RUMEGĂTURĂ, rumegături, s. f. 1. Ceea ce a fost rumegat (1), hrană […]
1. [DLRLC] RUMEIOARĂ, rumeioare, s. f. (Bot.) Cîrmîz. 2. [DEX '09] RUMEIOR, -OARĂ, rumeiori, -oare, […]
1. [DEX '09] RUMEIOR, -OARĂ, rumeiori, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Diminutiv al lui […]
1. [MDA2] rumejală sf [At: CIAUȘANU, R. SCUT. 12 / Pl: ~jeli / E: rumeji […]
1. [MDA2] rumeji vri [At: CIAUȘANU, V. 195 / Pzi: 3 ~jește / E: ns […]
1. [MDA2] rumejină sf [At: PLOPȘOR, C. 92 / Pl: ~ni / E: rumeji] (Olt; […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro