1. [DEX '09] ROTOHELIOGRAFIE s. f. Tipar caracterizat prin folosirea unei forme de tipar curbe cu suprafața activă gravată în adâncime prin procedee fotochimice și cu ajutorul unei site speciale, care se folosește pentru reproducerea și multiplicarea originalelor în semitonuri (la reviste, timbre, ilustrații etc.); rotogravură, rotoheliogravură. [Pr.: -li-o-] – Din fr. rotohéliographie.
2. [MDA2] rotoheliografie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: ns cf fr rotohéliogravure] (Pgr) Tipar adânc în care se folosesc forrme de tipar cilindrice de cupru, obținute pe cale chimică.
3. [DN] ROTOHELIOGRAFIE s.f. (Poligr.) Tipar adînc în care se folosesc forme de tipar cilindrice de cupru, obținute pe cale fotochimică. [Gen. -iei. / cf. fr. rotohéliographie].
4. [MDN '00] ROTOHELIOGRAFIE s. f. tipar adânc cu forme cilindrice de cupru, pe cale fotochimică, pentru revistele în mai multe culori, timbre, reproduceri pentru albume de artă etc.; rotogravură, rotoheliogravură. (< fr. rotohéliographie)
5. [DOOM 3] rotoheliografie (desp. -li-o-gra-) s. f., art. rotoheliografia, g.-d. rotoheliografii, art. rotoheliografiei
6. [DOOM 2] rotoheliografie (-li-o-gra-) s. f., art. rotoheliografia, g.-d. rotoheliografii, art. rotoheliografiei
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL