Definiție și ce înseamnă rotifer

1. [DEX '09] ROTIFER, rotifere, s. n. (La pl.) Clasă de viermi acvatici microscopici, cu corpul alungit sau sferic și prevăzut cu cili vibratili puternici, care se învârtesc ca o roată (Rotatoria); (și la sg.) vierme care face parte din această clasă. – Din fr. rotifère.

2. [MDA2] rotifer sn [At: SIMIONESCU, F. R. 455 / Pl: ~e / E: fr rotifère] 1 (Lpl) Clasă de viermi inferiori microscopici, acvatici, cu corpul înconjurat la partea anterioară de cili puternici. 2 Vierme din clasa rotiferelor (1).

3. [DLRLC] ROTIFER, rotifere, s. n. Animal (microscopic) făcînd parte dintr-o clasă de viermi (de apă), cu orificiul bucal înconjurat de peri vibratili. ♦ (La pl.) Clasă din care fac parte acești viermi.

4. [DN] ROTIFERE s.n.pl. Clasă de viermi de apă foarte mici, cu gura înconjurată de cili vibratili; (la sg.) vierme din această clasă. [Sg. rotifer. / < fr. rotifères].

5. [MDN '00] ROTIFERE s. n. pl. clasă de viermi nematelminți de apă dulce, foarte mici, cu gura înconjurată de cili vibratili. (< fr. rotifères)

6. [DOOM 3] rotifer s. n., pl. rotifere

7. [DOOM 2] rotifer s. n., pl. rotifere

8. [DETS] ROTI- „roată, circular”. ◊ L. rota „roată” > fr. roti-, engl. id. > rom. roti-. □ ~fere (v. -fer), s. n. pl., clasă de viermi inferiori, cu corpul cilindric sau sferic, înconjurat de cili vibratili; ~form (v. -form), adj., rotund și plan, în formă de roată.

9. [DE] ROTIFÉRE (< fr.; {s} lat. rota „roată” + ferre „a purta”) s. n. pl. Nevertebrate acvatice (c. 2.000 de specii), înrudite cu viermii, nesegmentate, pseudocelomate, cu dimensiuni între 0,04-3 mm, cu corpul alungit, cilindric sau sferic, având la partea anterioară una sau două coroane de cili puternici, care se învârtesc ca o roată (Rotatoria), de unde și numele, servind la antrenarea particulelor alimentare spre gură. La partea posterioară au un „picior”, cu care se pot fixa temporar pe suport.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro