[Scriban] *rotacízm n., pl. e (vgr. rotakismós, d. rô, litera R). Gram. Deasă întrebuințare a luĭ R saŭ prefacerea unuĭ sunet în R. – Rotacizmu există în toate dialectele româneștĭ, dar maĭ ales la Istrienĭ, care zic: Rumărĭ, bire, spur, ura îld. Românĭ, bine, spun, una. Exemple de la Dacoromânĭ: fereastră (lat. fenestra), mărunt și cărunt (îld. *mănunt și *cănunt), ferferiță (îld. ferfeniță și ferfeliță) și altele multe. În Dacia, rotacismu e maĭ des la Moțĭ, care zic bură dimineață îld. bună dimineață.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL