1. [MDA2] rodomontadă sf [At: ALEXI, W. / Pl: ~de / E: fr rodomontade] (Frm) Tiradă emfatică, cu laudă de sine zgomotoasă Si: fanfaronadă, lăudăroșenie.
2. [DLRLC] RODOMONTADĂ, rodomontade, s. f. (Franțuzism) Vorbire sau tiradă emfatică, conținînd o laudă de sine zgomotoasă. V. fanfaronadă. Ei se dedau, pentru efectul făcut asupra fetelor de pe trotuar, la rodomontade impresionante. RALEA, O. 57. Titu Herdelea avea pe buze un răspuns, dar tăcu văzînd că Baloleanu și Grecescu, cei chemați să vorbească, primesc fără obiecție rodomontadele ofițerului. REBREANU, R. II 281.
3. [DN] RODOMONTADĂ s.f. (Rar) Lăudăroșenie, fanfaronadă. [< fr. rodomontade].
4. [MDN '00] RODOMONTADĂ s. f. vorbire, tiradă emfatică; lăudăroșenie, fanfaronadă. (< fr. rodomontade)
5. [DOOM 3] rodomontadă (livr.) s. f., g.-d. art. rodomontadei; pl. rodomontade
6. [DOOM 2] rodomontadă (rar) s. f., g.-d. art. rodomontadei; pl. rodomontade
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL