Definiție și ce înseamnă rizeafcă

1. [DEX '09] RIZEAFCĂ, rizeafce, s. f. Specie de scrumbie care trăiește în Marea Neagră, de unde migrează în Dunăre pentru reproducere și hrană (Alosa caspia nordmanni). [Var.: rizafcă s. f.] – Et. nec.

2. [MDA2] rizeafcă sf [At: ANTIPA, P. 372 / V: ~za~ / Pl: ~fce, ~zefce, ~zefci / E: ns cf rs резвяк „vioi”] 1 Pește mic cu corpul turtit lateral și spinarea ascuțită, de culoare verzui-negricioasă pe spate, argintie pe laturi și albă pe burtă Si: scrumbiță (Alosa caspia nordmanni). 2 Pește mic cu corpul turtit lateral, cu abdomenul foarte ascuțit, având pe laturile corpului pete de culoare mai închisă (Caspialosa caspia nordmanni). 3 (Îs) ~-mică (de neam) Pește mic cu corpul foarte turtit, de culoare neagră-albăstrie pe spate și argintie pe burtă Si: scrumbie mică de neam, scrumbioară (Clupea cultriventris nordmanni).

3. [DEXI] rizeáfcă s.f. (iht.) Numele a două specii de scrumbii mici: a) pește cu corpul turtit lateral și cu spinarea ascuțită, de culoare verzuie-negricioasă pe spate, argintie pe laturi și albă pe burtă, răspîndită în Marea Neagră, de unde pătrunde în apele Dunării, pentru reproducere și hrană (Alosa caspia nordmanni); b) pește cu corpul turtit lateral, cu abdomenul foarte ascuțit, care are pe laturile corpului pete de culoare mai închisă (Caspialosa caspia nordmanni). ◊ Rizeafcă mică (de neam) = pește cu corpul foarte turtit, de culoare neagră-albăstruie pe spate și argintie pe burtă (Clupea cultriventris nordmanni). • pl. -ce. și rizáfcă s.f. / cf. rus. резвяк „vioi”.

4. [DLRLC] RIZEAFCĂ, rizeafce, s. f. Specie mică de scrumbie care trăiește în Marea Neagră, de unde migrează în Dunăre pentru reproducere și hrană; se consumă proaspătă sau conservată în ulei ca sardele (Alosa Nordmanni). [Este] devreme pentru [pescuit] rizeafcă. DAVIDOGLU, O. 27. – Variantă: rizafcă s. f.

5. [Șăineanu, ed. VI] rizeafcă f. scrumbie mică de Dunăre. [Origină necunoscută].

6. [Scriban] rizeáfcă f., pl. efce, efcĭ (cp. cu rus. riezvĭak, vioĭ). Dun. de jos. Un fel de scrumbie mică (alósa Nordmanni).

7. [DEX '09] RIZAFCĂ s. f. v. rizeafcă.

8. [MDA2] rizacă2 sf vz rizeafcă

9. [CADE] CIROS sm. 🐟 = RIZEAFCĂ.

10. [CADE] CIRUS sm. 🐟 = RIZEAFCĂ.

11. [DOOM 3] !rizeafcă s. f., g.-d. art. rizeafcei; pl. rizeafce

12. [DOOM 2] !rizeafcă/rizafcă s. f., g.-d. art. rizeafcei/rizafcei; pl. rizeafce/rizafce

13. [DOOM 2] rizafcă v. rizeafcă

14. [DER] rizeafcă (rizefce), s. f. – Varietate de scrumbie (Alosa Nordmanni). Origine incertă. După Scriban, din rus. rjezvjak „viu”.

15. [DGE] RIZEAFCĂ s.f. v. scrumbie

16. [DE] RIZEÁFCĂ (RIZÁFCĂ) s. f. Pește teleostean răpitor, din familia clupeidelor, înrudit cu scrumbia, lung de 14-20 cm, pescuit mai ales în Dunăre (Alosa caspia nordmanni). Trăiește în V Mării Negre, de unde pătrunde în fluvii pentru reproducere. Considerată relict ponto-caspic, în prezent endemică în bazinul M. Negre.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[MDN '00] RITICARP, -Ă adj. cu fructe zbârcite. (< lat. rhyticarpus) Sursă: DEX online sub […]
1. [MDN '00] RITI-/RITIDO- elem. „zbârcit, încrețit”. (< fr. rhyti-, rhytido-, cf. gr. rhytis, -idos) […]
1. [DEX '09] RITIDOM, ritidomuri, s. n. Strat extern al scoarței arborilor bătrâni, alcătuit din […]
1. [MDN '00] RITIDOSPERM, -Ă adj. cu semințe zbârcite. (< lat. rhytidospermus) 2. [DETS] RITIDO- […]
[MDA2] ritișor sn [At: ANTIPA, P. 789 / Pl: ~oare / E: nct] (Ban) Minciog. […]
1. [DLRLC] RITMICĂ s. f. Ansamblu de reguli privitoare la folosirea ritmului în poezie și, […]
[Petro-Sedim] ritmit, (engl.= rhytmite) sin. periodit. Sursă: DEX online sub licență GNU GPL
1. [DEX '09] RITMOTERAPIE s. f. Terapie psihică și fiziologică, constând în exerciții de restructurare […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro