1. [DEX '09] RÂNZOS, -OASĂ, rânzoși, -oase, adj. (Pop.) Răutăcios, bosumflat, arțăgos; iute la mânie. – Rânză + suf. -os.
2. [MDA2] rânzos, ~oasă a [At: LB / Pl: ~oși, ~oase / E: rânză1 + -os] 1 (Reg) Burtos. 2 Puternic. 3 (Pop) Iute la mânie Si: arțăgos (2), certăreț (1), irascibil. 4 Rău. 5 (Reg) Neînduplecat.
3. [Șăineanu, ed. VI] rânzos a. Mold. rău la inimă. [Cf. sinonimul mațe pestrițe].
4. [DLRLC] RÎNZOS, -OASĂ, rînzoși, -oase, adj. (Popular) Răutăcios, arțăgos, iute la mînie. Un convoi de vreo cincizeci de țărani fu pornit spre Pitești, încadrat de soldați cu armele încărcate, subt comanda unui plutonier bătrîn și rînzos. REBREANU, R. II 297. Tare-i rînzos la inimă. ȘEZ. II 74.
5. [Scriban] rînzós, -oásă adj. (d. rînză = stomah, care e sediu mîniiĭ, ca și fĭerea). Fam. Care nu uĭtă insulta, răzbunător, vindicativ. V. pípotos.
6. [DOOM 3] rânzos (pop.) adj. m., pl. rânzoși; f. rânzoasă, pl. rânzoase
7. [DOOM 2] rânzos (pop.) adj. m., pl. rânzoși; f. rânzoasă, pl. rânzoase
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL