1. [DEX '09] REZBELNIC, -Ă, rezbelnici, -ce, adj. (Înv.) De război. – Rezbel + suf. -nic (după războinic).
2. [MDA2] rezbelnic, ~ă a [At: GHICA, A. 152 / Pl: ~ici, ~ice / E: rezbel, după războinic] (Îvr) Războinic.
3. [DLRLC] REZBELNIC, -Ă, rezbelnici, -e, adj. (Învechit) De război. Aș putea fi de folos la organizația măsurilor rezbelnice. La GHICA, A. 152.
4. [DOOM 3] rezbelnic (înv.) adj. m., pl. rezbelnici; f. rezbelnică, pl. rezbelnice
5. [DOOM 2] rezbelnic (înv.) adj. m., pl. rezbelnici; f. rezbelnică, pl. rezbelnice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL