1. [DEX '09] REVELATOR, -OARE, revelatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care dezvăluie, descoperă sau duce la descoperirea unui adevăr ascuns, a unui secret. 2. S. n. Soluție folosită în tehnica fotografierii pentru developare. [Var.: revelatoriu, -ie adj.] – Din fr. révélateur.
2. [MDA2] revelator, ~oare [At: ȘĂINEANU / V: (rar) ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: fr révélateur, lat revelatorius, -a, -um] 1 a Care dezvăluie, descoperă sau duce la descoperirea unui adevăr ascuns, a unei taine. 2 a Semnificativ. 3 sn Soluție folosită în practică fotografică pentru developare Si: developator (1).
3. [DEX '98] REVELATOR, -OARE, revelatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care dezvăluie, descoperă sau duce la descoperirea unui adevăr ascuns, a unei taine. 2. S. n. Substanță complexă folosită în tehnica fotografierii pentru developare. [Var.: revelatoriu, -ie adj.] – Din fr. révélateur.
4. [DLRLC] REVELATOR1, revelatori, s. m. (În fotografie) Developator.
5. [DLRLC] REVELATOR2, -OARE, revelatori, -oare, adj. Care dezvăluie, care duce la descoperirea unui adevăr ascuns, a unei taine etc. Fapt revelator. ▭ Din interiorul minelor adînci putem să ridicăm o imagine revelatoare pentru felul cum au trăit oamenii. BOGZA, Ț. 13. – Variantă: (învechit) revelatoriu, -ie (GALACTION, O. I 16) adj.
6. [DN] REVELATOR, -OARE adj. Care revelează. // s.n. Soluție cu care se tratează clișeul fotografic pentru a face să apară imaginea; developator. [Var. revelatoriu, -ie adj. / cf. fr. révélateur, cf. lat. revelator – care dezvăluie].
7. [MDN '00] REVELATOR, -OARE I. adj. care revelează. II. s. n. developator. (< fr. révélateur, lat. revelator)
8. [Șăineanu, ed. VI] revelator a. care revelează: indiciu revelator. ║ m. cel ce face o revelațiune.
9. [Scriban] *revelatór, -oáre adj. (lat. revelator). Care revelează: urmă revelatoare. Subst. Persoană care revelează. Lichid revelator (saŭ ca subst. numaĭ revelator, pl. oare), lichid în care se cufundă o imagine fotografică ca să înceapă a apărea formele.
10. [DEX '09] REVELATORIU, -IE adj. v. revelator.
11. [MDA2] revelatoriu, ~ie a vz revelator
12. [DLRLC] REVELATORIU, -IE adj. v. revelator2.
13. [DN] REVELATORIU, -IE adj. v. revelator.
14. [DOOM 3] revelator1 adj. m., pl. revelatori; f. sg. și pl. revelatoare
15. [DOOM 3] revelator2 s. n., pl. revelatoare
16. [DOOM 2] revelator1 adj. m., pl. revelatori; f. sg. și pl. revelatoare
17. [DOOM 2] revelator2 s. n., pl. revelatoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL