1. [DEX '09] RESTRÂNGERE, restrângeri, s. f. Acțiunea de a (se) restrânge și rezultatul ei. – V. restrânge.
2. [MDA2] restrângere sf [At: DRLU / Pl: ~ri / E: restrânge] 1 Restricție (1). 2 (Îla) Fără ~ Fără restricții (2) Si: întreg, deplin (1).
3. [DEX '09] RESTRÂNGE, restrâng, vb. III. Tranz. A micșora, a reduce; a limita, a mărgini. ♦ Refl. (Fam.) A-și limita, a-și reduce cheltuielile pentru trai, a trăi mai modest. – Pref. re- + strânge (după fr. restreindre).
4. [MDA2] restrânge [At: CALENDARIU (1794), 28 / Pzi: restrâng / E: re1- + strânge cf fr restreindre] 1 vt A micșora. 2 vr A se limita. 3 vr A-și organiza viața pe baze mai modeste, adaptându-se unor condiții materiale mai reduse. 4 vt (C. i. o prietenie, o alianță etc.) A întări, a strânge mai mult.
5. [DEX '98] RESTRÂNGE, restrâng, vb. III. Tranz. A micșora, a reduce; a limita, a mărgini. ♦ Refl. (Fam.) A-și organiza viața pe baze materiale mai modeste. – Re1- + strânge (după fr. restreindre).
6. [DLRLC] RESTRÎNGE, restrîng, vb. III. Tranz. A micșora, a reduce; a limita, a mărgini. A restrînge cheltuielile. ▭ Iată la ce, cred eu, că trebuie să vă restrîngeți cercetările. BARANGA, I. 205. ♦ Refl. A-și organiza viața pe baze mai modeste, a se adapta unor condiții materiale mai reduse.
7. [DLRLC] RESTRÎNGERE, restrîngeri, s. f. Acțiunea de a (se) restrînge și rezultatul ei; limitare, mărginire; îngrădire, restricție. Acolo unde iubirea va fi... fără restrîngeri. GALACTION, O. I 202.
8. [MDN '00] RESTRÂNGE vb. I. tr. a micșora, a reduce, a mărgini. II. refl. (fam.) a-și limita cheltuielile pentru trai, a trăi mai modest. (după fr. restreindre)
9. [Scriban] *restrîng, -strîns, a -strînge v. tr. (lat. restringere, fr. restreindre). Mărginesc, micșorez, limitez, reduc: a-țĭ restrînge dorințele, cheltuĭelile. V. refl. Îmĭ micșorez cheltuĭelile.
10. [DOOM 3] restrângere (desp. res-trân-/re-strân-) s. f., g.-d. art. restrângerii; pl. restrângeri
11. [DOOM 2] restrângere (res-trân- / re-strân-) s. f., g.-d. art. restrângerii; pl. restrângeri
12. [DOOM 3] restrânge (a ~) (desp. res-trân-/re-strân-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. restrâng, 3 sg. restrânge, perf. s. 1 sg. restrânsei, 1 pl. restrânserăm, m.m.c.p. 1 pl. restrânseserăm; conj. prez. 1 sg. să restrâng, 3 să restrângă; ger. restrângând; part. restrâns
13. [DOOM 2] restrânge (a ~) (res-trân- / re-strân-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. restrâng, perf. s. 1 sg. restrânsei, 1 pl. restrânserăm; part. restrâns
14. [DE] CAPITIS DEMINUTIO (lat.) restrângerea capacității juridice – Expresie din dreptul roman care indica inițial completa degradare din drepturile juridice a unui cetățean roman și deci radierea din registrele censului, fapt care ducea automat la sclavie. Începând cu sec. 5 î. Hr. expresia se folosește și pentru alte forme de degradare juridică (pierderea cetățeniei, a dreptului de a depune mărturie etc.).
15. [CECC] Capitis deminutio (lat.) Aceste cuvinte nu se folosesc decît în forma originară. Ele constituie o formulă din dreptul roman, care aducea unei persoane un fel de moarte civilă, o stare juridică lipsită de libertate, de drepturi cetățenești etc. De altfel, dacă am traduce liber capitis deminutio, ar trebui să spunem: diminuarea sau chiar stingerea unor drepturi civice. Astăzi aceste două cuvinte se aplică de obicei unei persoane ostracizate, care nu-și mai poate exercita puterea sau influența în societate ori într-un anumit domeniu de activitate. Expresia se folosește sub forma: „lovit de un capitis deminutio”. IST.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL