Definiție și ce înseamnă respiratoriu

1. [DEX '09] RESPIRATOR, -OARE, respiratori, -oare, adj. Care ține de respirație, privitor la respirație; care folosește la respirație. ◊ (Anat.) Aparat respirator = sistem de organe care asigură respirația, structura lui fiind adaptată modului de viață al animalului respectiv și tipului de respirație. [Var.: respiratoriu, -ie adj.] – Din fr. respiratoire.

2. [MDA2] respirator, ~oare a [At: MAN, SĂNĂT. 106/13 / V: ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: fr respiratorie] 1 Care ține de respirație (1). 2 Privitor la respirație (1). 3 Care folosește la respirație (1). 4 (Îs) Aparat ~ (sau ~iu) Sistem de organe care asigură respirația (1). 5 (Fig) Care respiră (5).

3. [DLRLC] RESPIRATOR, -IE, respiratorii, adj. De respirație, privitor la respirație; care folosește la respirație. Aparat respirator. Mișcări respiratorii.

4. [DN] RESPIRATOR, -OARE adj. Referitor la respirație. // adj., s.n. (Aparat) care folosește pentru respirație. [Var. respiratoriu, -ie adj. / cf. fr. respiratoire].

5. [MDN '00] RESPIRATOR, -OARE /RESPIRATORIU, -IE I. adj. referitor la respirație. II. adj., s. n. (aparat) care asigură respirația. (< fr. respiratoire)

6. [DEX '09] RESPIRATORIU, -IE adj. v. respirator.

7. [MDA2] respiratoriu, ~ie a vz respirator

8. [DN] RESPIRATORIU, -IE adj. v. respirator.

9. [Șăineanu, ed. VI] respiratoriu a. care servă la respirațiune: aparat respiratoriu.

10. [Scriban] *respiratóriŭ, -ie adj. (d. respirat). Fiziol. Care servește la respirat: aparatu respiratoriŭ.

11. [DOOM 3] +respirator2 s. n., pl. respiratoare

12. [DOOM 3] respirator1 adj. m., pl. respiratori; f. sg. și pl. respiratoare (aparat respirator)

13. [DOOM 2] !respirator adj. m., pl. respiratori; f. respiratoare, pl. respiratoare

14. [IVO-III] respirator.

15. [DOOM 3] +respiratoriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. respiratorie (desp. -ri-e); pl. m. și f. respiratorii (viroză respiratorie)

16. [DOOM 2] !respiratorie adj. f., pl. respiratorii

17. [DE] RESPIRATÓR, -IE (< vr.) adj. (ANAT.) Care se referă la respirație; care folosește la respirație.* Aparat r. = totalitatea organelor prin intermediul cărora se realizează schimbul de gaze dintre organism și mediu. Structura a.r. este adaptată modului de viață al animalului și tipului de respirație. La animalele cu respirație acvatică (crustacee, pești, unele moluște etc.), a.r. este reprezentat prin branhii; la animalele cu respirație aeriană, a.r. este alcătuit dintr-un sistem de trahee ramificate și anastomozate (la insecte) și sau din plămâni și din căile respiratorii (la vertebrate). La mamifere și la om, căile respiratorii (cavitatea nazală, faringe, laringe, trahee și cu bronhii) nu iau parte la schimbul de gaze; ele au rolul de a conduce aerul la și de la plămâni și de a curăța, a încălzi și a umezi aerul inspirat. Plămânii au rolul cel mai important în respirație, schimbul gazos între organism și mediu realizându-se la nivelul alveolelor pulmonare.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [Scriban] sfărămíță f. Fărămiță. 2. [Scriban] fărămíță f., pl. e. Fărîmă foarte mică: o […]
1. [MDA2] sfărșang s [At: (a. 1746) IORGA, S. D. XII, 44 / Pl: ? […]
1. [DEX '09] SFĂTOS, -OASĂ, sfătoși, -oase, adj. (Adesea adverbial) Căruia îi place să povestească; […]
1. [DEX '09] SFĂTOȘENIE s. f. Însușirea de a fi sfătos. – Sfătos + suf. […]
1. [MDA2] sfătoși vr [At: GHEȚIE, R. M. / Pzi: ~șesc / E: sfătos] (Reg) […]
1. [MDA2] sfătoșie sf [At: (a. 1897) PLR I, 478 / Pl: (rar) ~ii / […]
1. [DEX '09] SFĂTUIALĂ, sfătuieli, s. f. (Pop.) Sfătuire. [Pr.: -tu-ia-] – Sfătui + suf. […]
1. [MDA2] sfătuință sf [At: DOSOFTEI, PS. 60/18 / Pl: ~țe / E: sfătui + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro