1. [DEX '09] REORIENTARE, reorientări, s. f. Acțiunea de a (se) reorienta. [Pr.: re-o-] – V. reorienta.
2. [MDA2] reorientare sf [At: DN3 / Pl: ~tări / E: reorienta] Orientare către o nouă direcție.
3. [DN] REORIENTARE s.f. Acțiunea de a (se) reorienta și rezultatul ei. [Pron. re-o-ri-en-. / < reorienta].
4. [DEX '09] REORIENTA, reorientez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) orienta într-o nouă direcție. [Pr.: re-o-ri-en-] – Pref. re- + orienta.
5. [MDA2] reorienta vtr [At: DN3 / Pzi: ~tez / E: re1- + orienta cf fr réorienter] 1-2 A (se) orienta către o nouă direcție.
6. [DEX '98] REORIENTA, reorientez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) orienta într-o nouă direcție. [Pr.: -ri-en-] – Re1- + orienta.
7. [DN] REORIENTA vb. I. tr., refl. A (se) orienta într-o nouă direcție. [Pron. re-o-ri-en-. / cf. fr. réorienter].
8. [MDN '00] REORIENTA vb. tr., refl. a (se) orienta într-o nouă direcție; a (se) readapta. (< fr. réorienter)
9. [DCR2] reorienta vb. refl. I A se orienta într-o nouă direcție ◊ „K.G.B.-ul se reorientează [...] atenția agenților sovietici s-a deplasat acum de la secretele militare la informațiile cu caracter economic, științific și tehnologic.” R.l. 5 XI 91 p. 5 (din re- + orienta; cf. fr. réorienter; DEX-S)
10. [DOOM 3] reorientare (desp. re-o-ri-en-) s. f., g.-d. art. reorientării; pl. reorientări
11. [DOOM 2] *reorientare (re-o-ri-en-) s. f., g.-d. art. reorientării; pl. reorientări
12. [DOOM 3] reorienta (a ~) (desp. re-o-ri-en-) vb., ind. prez. 1 sg. reorientez, 3 reorientează; conj. prez. 1 sg. să reorientez, 3 să reorienteze
13. [DOOM 2] *reorienta (a ~) (re-o-ri-en-) vb., ind. prez. 3 reorientează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL