1. [DEX '09] REORDONARE, reordonări, s. f. Acțiunea de a reordona. [Pr.: re-o-] – V. reordonare.
2. [DEX '98] REORDONARE, reordonări, s. f. Acțiunea de a reordona. – V. reordonare.
3. [DEX '09] REORDONA, reordonez, vb. I. Tranz. A reface o ordine stricată sau a ordona după alte criterii. [Pr.: re-o-] – Pref. re- + ordona.
4. [DEX '98] REORDONA, reordonez, vb. I. Tranz. A reface o ordine stricată sau a ordona după alte criterii. – Re1- + ordona.
5. [MDN '00] REORDONA vb. tr. a repune în ordine, a ordona după alte criterii. (< fr. réordonner)
6. [DOOM 3] reordona2 (a ~) (a reașeza în ordine) (desp. re-or-) vb., ind. prez. 1 sg. reordonez, 3 reordonează; conj. prez. 1 sg. să reordonez, 3 să reordoneze
7. [DOOM 3] +reordona1 (a ~) (a porunci din nou) (desp. re-or-) vb., ind. prez. 1 sg. reordon, 3 reordonă; conj. prez. 1 sg. să reordon, 3 să reordone
8. [DOOM 2] *reordona (a ~) (re-or-) vb., ind. prez. 3 reordonează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL