1. [Șăineanu, ed. VI] renghiu n. festă, păcăleală: se temură să nu le fi jucat iarăș vrun renghiu ISP. [Turc. RENG, viclenie].
2. [DEX '09] RENGHI, renghiuri, s. n. (În expr.) A juca (cuiva) renghiul (sau un renghi) = a păcăli (pe cineva), a face (cuiva) o farsă. – Din tc. renç „suferință, durere”.
3. [MDA2] renchi sn vz renghi
4. [MDA2] renghi sn [At: (a. 1777) FURNICĂ, I. C. 51 / V: ~nchi / Pl: ~uri / E: tc reng, renk] 1 (Îvr) Culoare (2). 2 Păcăleală. 3 (Îe) A (-i) juca (cuiva) (un) ~ (sau ~ul, ~uri) sau (rar) a-i trage (cuiva) ~ul A face cuiva o farsă Si: a păcăli.
5. [DLRLC] RENGHI, renghiuri, s. n. (Numai în expr.) A juca renghiul (sau un renghi) (cuiva) = a păcăli (pe cineva), a face (cuiva) o farsă, a-i juca o festă. Încă de pe cînd era copil i-a jucat renghiuri. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 79. El nu lua aminte la șoaptele lor, nu se uita la tertipurile și la renghiurile ce-i tot juca. ISPIRESCU, L. 337. Băiatul îi răspunse că zîna, înfuriată de renghiul ce i s-a jucat, a pus mîna pe toate caprele. POPESCU, B. IV 61.
6. [Scriban] renchĭ, V. renghĭ.
7. [Scriban] renghĭ și (rar) renchĭ n., pl. urĭ (turc. [d. pers.] renk, reng, coloare, reng etmek, a înșela). Păcăleală, festă, farsă: a juca cuĭva un renghĭ.
8. [IVO-III] renghiu, -ghiuri.
9. [DOOM 3] renghi s. n., pl. renghiuri
10. [DOOM 2] renghi s. n., pl. renghiuri
11. [DER] renghi (renghiuri), s. n. – 1. Farsă, bufonadă. – 2. Mișcare greșită, festă. – Var. renchi. Mr. renghia. Tc. (per.) rengy (Șeineanu, II, 301; Lokotsch 1700), cf. ngr. ῥέγϰι, sb. renk.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL