1. [DEX '09] RENĂSCĂTOR, -OARE, renăscători, -oare, adj. Care renaște, care face să renască. – Renaște + suf. -ător.
2. [MDA2] renăscător, ~oare a [At: EMINESCU, O. I, 184 / Pl: ~i, ~oare / E: renaște + -ător] 1 Care renaște. 2 Care face să renască. 3 (Fig) Care își redobândește (sau face să-și redobândească) forțele morale, vitalitatea. 4 (Fig) Care (se) redresează, care (se) reface. 5 Care (își) înnoiește concepțiile. 6 (Fig) Care se recreează.
3. [DLRLC] RENĂSCĂTOR, -OARE, renăscători, -oare, adj. (Livresc) Care renaște; care face să renască. Căci orice bob de strugur e o-nchisoare... Și-n orice sticlă arșița solară A-nchis puteri în veci renăscătoare. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 131. Tu n-ai iubit – nu știi ce va să zică Puterea asta-n veci renăscătoare. VLAHUȚĂ, O. AL. 80. Că nu mai vrei să te arați, Lumină de-n departe, Cu ochii tăi întunecați, Renăscători din moarte. EMINESCU, O. I 184.
4. [DOOM 3] renăscător adj. m., pl. renăscători; f. sg. și pl. renăscătoare
5. [DOOM 2] renăscător adj. m., pl. renăscători; f. sg. și pl. renăscătoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL