1. [MDA2] remunerator, ~oare a vz remuneratoriu
2. [Șăineanu, ed. VI] remunerator a. care remunerează.
3. [DEX '09] REMUNERATORIU, -IE, remuneratorii, adj. Care remunerează; care aduce câștig, folos; folositor, rentabil. – Din fr. rémunératoire.
4. [MDA2] remuneratoriu, ~ie [At: I. IONESCU, P. 74 / V: ~tor (Pl: ~ori, ~oare, înv ~oarie), (înv) ~rător / Pl: ~ii / E: fr rémunerateur, lat remunerator] 1 a Care remunerează. 2 a Care aduce câștig, folos. 3 smf Persoană care remunerează.
5. [MDA2] remunerător, ~oare a vz remuneratoriu
6. [DLRLC] REMUNERATORIU, -ORIE, remuneratorii, adj. Care remunerează; care aduce cîștig, folos. V. rentabil. Rosturi mai înalte și mai remuneratorii. C. PETRESCU, O. P. II 205. Legumi... care se vînd cu prețuri destul de remuneratorii. I. IONESCU, P. 74.
7. [DN] REMUNERATORIU, -IE adj. Care recompensează, remunerează; folositor, rentabil. [Pron. -riu. / cf. fr. rémunérateur, rémunératoire].
8. [MDN '00] REMUNERATORIU, -IE adj. care remunerează; lucrativ, rentabil. (< fr. rémunératoire)
9. [DOOM 3] remuneratoriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. remuneratorie (desp. -ri-e); pl. m. și f. remuneratorii
10. [DOOM 2] remuneratoriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. remuneratorie (-ri-e); pl. m. și f. remuneratorii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL