1. [DEX '09] REÎNFLORIRE, reînfloriri, s. f. Acțiunea de a reînflori și rezultatul ei. – V. reînflori.
2. [MDA2] reînflorire sf [At: ALEXI, W. / Pl: ~ri / E: reînflori] Înflorire din nou.
3. [DEX '09] REÎNFLORI, reînfloresc, vb. IV. Tranz. A înflori din nou. – Pref. re- + înflori.
4. [MDA2] reînflori vi [At: MACEDONSKI, O. I, 31 / V: ren~ / Pzi: ~resc / E: re1- + înflori] A înflori din nou.
5. [MDA2] renflori v vz reînflori
6. [DEX '98] REÎNFLORI, reînfloresc, vb. IV. Tranz. A înflori din nou. – Re1- + înflori.
7. [DLRLC] REÎNFLORI, reînfloresc, vb. IV. Intranz. A înflori din nou. Ce-a-nflorit reînflorește, ce-a cîntat va mai cînta. MACEDONSKI, O. I 31.
8. [DOOM 3] reînflorire s. f., g.-d. art. reînfloririi; pl. reînfloriri
9. [DOOM 2] reînflorire s. f., g.-d. art. reînfloririi; pl. reînfloriri
10. [DOOM 3] !reînflori (a ~) (a face din nou flori) vb., ind. prez. 3 sg. reînflorește, 3 pl. reînfloresc, imperf. 3 sg. reînflorea; conj. prez. 3 să reînflorească
11. [DOOM 2] reînflori (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reînfloresc, imperf. 3 sg. reînflorea; conj. prez. 3 să reînflorească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL