Definiție și ce înseamnă reînființare

1. [DEX '09] REÎNFIINȚARE, reînființări, s. f. Acțiunea de a reînființa și rezultatul ei. – V. reînființa.

2. [MDA2] reînființare sf [At: BARCIANU / Pl: ~țări / E: reînființa] Înființare din nou.

3. [DLRLC] REÎNFIINȚARE, reînființări, s. f. Acțiunea de a reînființa; reîntemeiere, refacere. Reînființarea colectivului artistic.

4. [DEX '09] REÎNFIINȚA, reînființez, vb. I. Tranz. A înființa din nou, a întemeia din nou, a reface. – Pref. re- + înființa.

5. [MDA2] reînființa vt [At: ȘĂINEANU / Pzi: ~țez / E: re1- + înființa] A înființa din nou Si: a reîntemeia, a reface (10).

6. [DEX '98] REÎNFIINȚA, reînființez, vb. I. Tranz. A înființa din nou, a întemeia din nou, a reface. – Re1- + înființa.

7. [DLRLC] REÎNFIINȚA, reînființez, vb. I. Tranz. A înființa din nou, a reîntemeia, a reface.

8. [Șăineanu, ed. VI] reînființà v. a înființa a doua oară.

9. [Scriban] *reînființez v. tr. (re- și înființez). Înființez ĭar. V. recreez.

10. [DOOM 3] reînființare (desp. -fi-in-) s. f., g.-d. art. reînființării; pl. reînființări

11. [DOOM 2] reînființare (-fi-in-) s. f., g.-d. art. reînființării; pl. reînființări

12. [DOOM 3] reînființa (a ~) (desp. -fi-in-) vb., ind. prez. 1 sg. reînființez, 3 reînființează; conj. prez. 1 sg. să reînființez, 3 să reînființeze

13. [DOOM 2] reînființa (a ~) (-fi-in-) vb., ind. prez. 3 reînființează

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro