1. [DEX '09] REDIJARE, redijări, s. f. (Înv.) Acțiunea de a redija și rezultatul ei; redactare. – V. redija.
2. [MDA2] redijare sf [At: (a. 1885) URICARIUL, IV, 434/1 / V: ~igia~ / Pl: ~jări / E: redija] (Înv) Redactare.
3. [DLRLC] REDIJARE, redijări, s. f. (Franțuzism învechit) Acțiunea de a redija și rezultatul ei; redactare.
4. [DEX '09] REDIGE vb. III v. redija.
5. [DEX '09] REDIJA, redijez, vb. I. Tranz. (Înv.) A redacta. [Var.: redige vb. III] – Din fr. rédiger.
6. [MDA2] redege v vz redija
7. [MDA2] redija vt [At: STAMATI, D. / V: ~dege, ~ige, ~igea / Pzi: ~jez / E: fr rédiger] (Înv) A redacta (1).
8. [DLRLC] REDIJA, redijez, vb. I. Tranz. (Franțuzism învechit) A redacta. Găsirăm mijlocul a redija o protestație și a o trimite la Constantinopol. BOLINTINEANU, O. 266. Trebile cu vechea formă nu cerc nici o-mpiedicare, Ș-un ofis redijat bine c-o lege-n prescurtare. ALEXANDRESCU, M. 172. – Variantă: (învechit) redige (GHICA, A. 629) vb. III.
9. [Șăineanu, ed. VI] redijà v. a așterne în scris sub o formă preciză: a redija un proiect de lege.
10. [Scriban] *redijéz v. tr. (fr. rédiger. V. redactez). Redactez.
11. [DOOM 3] redijare (înv.) s. f., g.-d. art. redijării; pl. redijări
12. [DOOM 2] redijare (înv.) s. f., g.-d. art. redijării; pl. redijări
13. [DOOM 3] redija (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. redijez, 3 redijează, 1 pl. redijăm; conj. prez. 1 sg. să redijez, 3 să redijeze; ger. redijând
14. [DOOM 2] redija (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 redijează, 1 pl. redijăm; conj. prez. 3 să redijeze; ger. redijând
15. [IVO-III] redijez, -jează 3, -jam 1 imp.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL