1. [MDA2] redeșteptat, ~ă a [At: F (1890), 516 / Pl: ~ați, ~e / E: redeștepta] 1 Care a fost trezit din lâncezeală, din amorțeală. 2 (Fig) Care a izbucnit din nou. 3 (Fig) Evocat (1).
2. [DEX '09] REDEȘTEPTA, redeștept, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) deștepta, a (se) trezi din nou, a face să-și revină sau a-și reveni în fire, a readuce sau a reveni la viață. ♦ Fig. A izbucni sau a face să izbucnească din nou, a (se) stârni din nou. 2. Tranz. A aminti, a evoca. – Pref. re- + deștepta.
3. [MDA2] redeștepta [At: MACEDONSKI, O. I, 98 / Pzi: redeștept / E: re1- + deștepta] 1-2 vtr A (se) trezi din nou. 3-4 vtr A face să-și revină sau a-și veni în fire. 5-6 vtr A readuce sau a reveni la viață. 7-8 vtr (Fig) A izbucni sau a face să izbucnească din nou. 9 vt (Fig) A evoca (1).
4. [DEX '98] REDEȘTEPTA, redeștept, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) deștepta, a (se) trezi din nou, a face să-și revină sau a-și reveni în fire, a readuce sau a reveni la viață. ♦ Fig. A izbucni sau a face să izbucnească din nou, a (se) stârni din nou. 2. Tranz. A aminti, a evoca. – Re1- + deștepta.
5. [DLRLC] REDEȘTEPTA, redeștept, vb. I. 1. Refl. A se deștepta, a se trezi din nou, a-și veni în fire, a reveni la viață. Mă redeștept curînd același și-n mine nu se face calm. MACEDONSKI, O. I 98. ♦ A se stîrni, a se reaprinde, a reîncepe, a izbucni din nou. Toată scîrba și ura se redeșteptaseră mai crude. C. PETRESCU, Î. II 227. 2. Tranz. A aduce aminte, a aminti, a evoca. Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri, Redeșteptînd în față-mi trecutele nimicuri. EMINESCU, O. I 107.
6. [DN] REDEȘTEPTA vb. I. 1. tr., refl. A (se) deștepta din nou, a readuce sau a-și reveni în fire. ♦ (Fig.) A izbucni, a (se) trezi din nou. 2. tr. A aminti, a evoca. [P.i. redeștept. / după fr. réveiller].
7. [MDN '00] REDEȘTEPTA vb. I. tr., refl. a (se) deștepta din nou, a readuce (în simțiri), a-și reveni în fire. ◊ (fig.) a (se) stârni din nou, a reizbucni. II. tr. a reaminti, a evoca. (după fr. réveiller)
8. [DOOM 3] redeștepta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. redeștept, 2 sg. redeștepți, 3 redeșteaptă; conj. prez. 1 sg. să redeștept, 3 să redeștepte; imper. 2 sg. afirm. redeșteaptă
9. [DOOM 2] redeștepta (a ~) vb., ind. prez. 3 redeșteaptă; conj. prez. 3 să redeștepte
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL