1. [DEX '09] RECTOSCOPIE, rectoscopii, s. f. (Med.) Examinare a rectului cu ajutorul rectoscopului. – Din fr. rectoscopie.
2. [MDA2] rectoscopie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr rectoscopie] (Med) Examinare a rectului cu ajutorul rectoscopului.
3. [DN] RECTOSCOPIE s.f. (Med.) Examen al rectului cu ajutorul rectoscopului; proctoscopie. [Gen. -iei. / < fr. rectoscopie, cf. lat. rectum – rect, gr. skopein – a privi].
4. [MDN '00] RECTOSCOPIE s. f. examen optic al rectului cu rectoscopul; prostoscopie. (< fr. rectoscopie)
5. [DETS] RECTO- „drept, rect, rectal”. ◊ L. rectum „drept, rectiliniu” > fr. recto-, engl. id., germ. rekto- > rom. recto-. □ ~cel (v. -cel2), s. n., hernie a rectului; ~cliză (v. -cliză2), s. f., spălătură rectală; ~metru (v. -metru1), s. n., aparat pentru determinarea lungimii țesăturilor; ~pexie (v. -pexie), s. f., fixare chirurgicală a rectului în poziție normală; ~ragie (v. -ragie), s. f., hemoragie rectală; ~scop (v. -scop), s. n., endoscop special pentru examinarea cavității rectale; sin. colonoscop; ~scopie (v. -scopie), s. f., examinare medicală a rectului cu ajutorul rectoscopului; sin. colonoscopie; ~tomie (v. tomie), s. f., secționare chirurgicală a stricturii rectale.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL