1. [DEX '09] RECRUDESCENȚĂ, recrudescențe, s. f. (Med.) Revenire într-o formă mai acută a unei boli sau a unei epidemii după scăderea intensității acestora. ♦ Fig. Reluare într-un ritm mai viu, mai accentuat și mai intens a unei activități, a unei stări etc. – Din fr. recrudescence.
2. [MDA2] recrudescență sf [At: BARCIANU / Pl: ~țe / E: fr recrudescence] 1 (Med) Revenire, într-o formă mai acută, a unei boli sau a unei epidemii. 2 (Fig) Reluare într-un ritm mai viu, mai accentuat și mai intens a unei activități, a unei stări etc.
3. [DLRLC] RECRUDESCENȚĂ, recrudescențe, s. f. Izbucnire din nou, revenire, într-o formă mai acută, a unei boli sau a unei epidemii; înrăutățire, înrăire. ♦ Fig. Creștere, reluare într-un ritm viu, accentuat și mai intens a unei activități, a unei stări etc. Șomajul propriu-zis nu cunoaște... recrudescența din alte țări. BOGZA, A. Î. 568.
4. [DN] RECRUDESCENȚĂ s.f. Înrăutățire, agravare, revenire mai acută a unei boli. ♦ (Fig.) Reluare mai intensă, creștere, întărire a unei activități, a unei stări etc. [< fr. recrudescence, cf. lat. recrudescere – a se întări].
5. [MDN '00] RECRUDESCENȚĂ s. f. revenire într-o formă mai acută a unei boli, epidemii; înrăutățire, agravare. ◊ (fig.) reluare într-un ritm mai viu, mai accentuat, mai intens a unei activități, a unui proces etc. (< fr. recrudescence)
6. [Scriban] *recrudescénță f., pl. e (d. lat. recrudéscere, a deveni maĭ crud, maĭ violent; fr. recrudescence). Înrăutățirea uneĭ boale saŭ suferințe care încetase puțin: ĭarna aduce o recrudescență a mizeriiĭ.
7. [DOOM 3] recrudescență (desp. re-cru-) s. f., g.-d. art. recrudescenței; pl. recrudescențe
8. [DOOM 2] recrudescență (re-cru-) s. f., g.-d. art. recrudescenței; pl. recrudescențe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL