1. [DEX '09] RECEPȚIONARE, recepționări, s. f. Acțiunea de a recepționa și rezultatul ei. [Pr.: -ți-o-] – V. recepționa.
2. [MDA2] recepționare sf [At: DL / Pl: ~nări / E: recepționa] 1 Recepție (4). 2 (Teh) Recepție (5).
3. [DLRLC] RECEPȚIONARE, recepționări, s. f. 1. Acțiunea de a recepționa și rezultatul ei; luare în primire. 2. (În radiodifuziune) Receptare, captare.
4. [DN] RECEPȚIONARE s.f. 1. Acțiunea de a recepționa și rezultatul ei; primire, luare în primire. 2. Receptare, captare a undelor sonore, luminoase etc. [< recepționa].
5. [DEX '09] RECEPȚIONA, recepționez, vb. I. Tranz. 1. A lua în primire o lucrare tehnică, un material etc., verificându-le calitatea. 2. (În radiodifuziune) A recepta. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. réceptionner.
6. [DEX '09] RECEPȚIONER, -Ă, recepționeri, -e, s. m. și f; Persoană care are însărcinarea de a recepționa o lucrare, un material etc. ♦ Persoană care are misiunea de a primi obiectele expediate (prin poștă). ♦ Persoană care întâmpină și repartizează în camere persoanele care solicită cazarea într-un hotel. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. réceptionnaire.
7. [MDA2] recepționa vt [At: CADE / Pzi: ~nez / E: fr receptionner] 1 A lua în primire o lucrare tehnică, un material etc. în urma unei verificări calitative și cantitative. 2 (Teh) A recepta.
8. [MDA2] recepționar, ~ă smf vz recepționer
9. [MDA2] recepționer, ~ă smf [At: NOM. PROF. 4 / V: ~nar / Pl: ~i, ~e / E: recepționa + -ar, cf fr réceptionnaire] 1 Persoană care are însărcinarea de a recepționa o lucrare, un material etc. 2 (Spc) Persoană care are misiunea de a primi obiectele expediate prin (poștă) Si: (rar) recepționist. 3 (Spc) Persoană care lucrează la serviciul de recepție (6) al unui hotel.
10. [DEX '98] RECEPȚIONER, -Ă, recepționeri, -e, s. m. și f. Persoană care are însărcinarea de a recepționa o lucrare, un material etc.. ♦ Persoană care are misiunea de a primi obiectele expediate (prin poștă). [Pr.: -ți-o-] – Din fr. réceptionnaire.
11. [DLRLC] RECEPȚIONA, recepționez, vb. I. Tranz. 1. A lua în primire verificînd calitatea executării unei lucrări tehnice, a unui material etc. Comerțul socialist va trebui să recepționeze cu exigență mărfurile. GHEORGHIU-DEJ, R. 117. 2. (În radiodifuziune) A recepta.
12. [DLRLC] RECEPȚIONAR, -Ă, recepționari, -e, s. m. și f. Persoană care are misiunea de a recepționa o lucrare, un material etc. ♦ Persoană care primește sau are misiunea de a primi cele expediate.
13. [DLRM] RECEPȚIONAR, -Ă, recepționari, -e, s. m. și f. Persoană care are însărcinarea de a recepționa o lucrare, un material etc. ♦ Persoană care are misiunea de a primi obiectele expediate (prin poștă). – După fr. réceptionnaire.
14. [DN] RECEPȚIONA vb. I. tr. 1. A verifica din punct de vedere al executării sau al calității, a lua în primire (un material, o lucrare etc.). 2. A recepta (unde radiofonice, emisiuni). [Pron. -ți-o-. / cf. fr. réceptionner].
15. [DN] RECEPȚIONAR, -Ă s.m. și f. v. recepționer.
16. [DN] RECEPȚIONER s.m. și f. 1. Persoană împuternicită să efectueze o recepție (1). 2. Persoană însărcinată cu primirea voiajorilor într-un hotel; recepționist. [Var. recepționar s.m.f. / cf. fr. réceptionnaire].
17. [MDN '00] RECEPȚIONA vb. tr. 1. a lua în primire (o lucrare tehnică, un material etc.) după o verificare calitativă și cantitativă. 2. a recepta. (< fr. réceptionner)
18. [MDN '00] RECEPȚIONER, -Ă s. m. f. 1. cel împuternicit să efectueze o recepție (1). 2. funcționar însărcinat cu primirea voiajorilor într-un hotel. (< fr. réceptionnaire)
19. [DOOM 3] recepționare (desp. -ți-o-) s. f., g.-d. art. recepționării; pl. recepționări
20. [DOOM 2] recepționare (-ți-o-) s. f., g.-d. art. recepționării; pl. recepționări
21. [DOOM 3] recepționa (a ~) (desp. -ți-o-) vb., ind. prez. 1 sg. recepționez, 3 recepționează; 1 sg. să recepționez, 3 să recepționeze
22. [DOOM 3] recepționer (desp. -ți-o-) s. m., pl. recepționeri
23. [DOOM 3] recepționeră (desp. -ți-o-) s. f., g.-d. art. recepționerei; pl. recepționere
24. [DOOM 2] recepționa (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 recepționează
25. [DOOM 2] recepționer (-ți-o-) s. m., pl. recepționeri
26. [DOOM 2] recepționeră (-ți-o-) s. f., g.-d. art. recepționerei; pl. recepționere
27. [GTA] RECEPȚIONER personal navigant calificat care prelungește certificatul de navigabilitate al unei aeronave, în urma testării acesteia.
28. [Argou] recepționer, recepționeri s. m. homosexual pasiv.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL