1. [DEX '09] RECALIFICARE, recalificări, s. f. 1. Pregătire, instruire în vederea obținerii unei noi calificări profesionale, a unei noi meserii; calificare nou dobândită. 2. Probă suplimentară pe care o susține o persoană sau o echipă (care a ratat calificarea în prima tentativă făcută) pentru a se putea califica mai departe într-o competiție sportivă. – V. recalifica.
2. [MDA2] recalificare sf [At: PREDA, R. 317 / Pl: ~cări / E: recalifica] 1 Pregătire în vederea obținerii unei noi calificări profesionale. 2 Calificare nou dobândită.
3. [DLRLC] RECALIFICARE, recalificări, s. f. Pregătire, instruire în vederea obținerii unei noi calificări profesionale; (concretizat) calificare nou dobîndită. Curs de recalificare.
4. [DN] RECALIFICARE s.f. Acțiunea de a (se) recalifica; (concr.) calificare nou obținută. [< recalifica].
5. [MDN '00] RECALIFICARE s. f. 1. pregătire în vederea unei noi profesiuni. 2. (sport) probă susținută de un sportiv, de o echipă pentru a se califica mai departe într-o competiție. (< recalifica)
6. [DCR2] recalificare s. f. 1971 Pregătire în vederea obținerii unei noi calificări v. recalifica (din recalifica; DEX, DN3)
7. [DEX '09] RECALIFICA, recalific, vb. I. Tranz. și refl. A (se) pregăti, a (se) instrui în vederea unei noi calificări profesionale; a da sau a obține o nouă calificare. – Pref. re- + califica.
8. [MDA2] recalifica [At: DL / Pzi: recalific / E: re1- + califica] 1-2 vtr A (se) instrui în vederea obținerii unor noi calificări profesionale. 3-4 vt A da (sau a obține) o nouă calificare.
9. [DEX '98] RECALIFICA, recalific, vb. I. Tranz. și refl. A (se) pregăti, a (se) instrui în vederea unei noi calificări profesionale; a da sau a obține o nouă calificare. – Re1- + califica.
10. [DLRLC] RECALIFICA, recalific, vb. I. Tranz. A pregăti, a instrui în vederea unei noi calificări profesionale. Alți cinci sudori au fost recalificați la locul de muncă.
11. [DN] RECALIFICA vb. I. tr., refl. A (se) pregăti, a (se) instrui pentru o nouă calificare profesională; a (se) califica din nou. [P.i. recalific. / < re- + califica].
12. [MDN '00] RECALIFICA vb. tr., refl. a (se) pregăti în vederea unei noi calificări profesionale. (< re1- + califica)
13. [DCR2] recalifica vb. refl. I A se pregăti în vederea unei noi calificări profesionale ◊ „Reciclare, recalificare, policalificare. Meserii apar, dispar, se transformă, slujitorii lor se recalifică pentru a ține pasul cu evoluția științei și tehnicii.” Săpt. 12 III 71 p. 4 (din re- + califica; SMFC II 74, FC II 205; DEX, DN3)
14. [DOOM 3] recalificare s. f., g.-d. art. recalificării; pl. recalificări
15. [DOOM 2] recalificare s. f., g.-d. art. recalificării; pl. recalificări
16. [DOOM 3] recalifica (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. recalific, 2 sg. recalifici, 3 recalifică; conj. prez. 1 sg. să recalific, 3 să recalifice
17. [DOOM 2] recalifica (a ~) vb., ind. prez. 3 recalifică
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL