1. [DEX '09] REAȘEZARE, reașezări, s. f. Acțiunea de a (se) reașeza și rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. reașeza.
2. [MDA2] reașezare sf [At: ASACHI, SL. L. II, 33 / P: re-a~ / Pl: ~zări / E: reașeza] 1 Așezare din nou (pe scaun, pe pământ etc.) Si: repunere. 2 (Îs) ~ pe tron Reîntronare. 3 Restabilire într-o localitate. 4 Readucere în vechea stare Si: restabilire. 5 (Îs) ~ în drepturi Repunere în drepturi. 6 Așezare în altă ordine. 7 Aranjare după alte criterii.
3. [DEX '09] REAȘEZA, reașez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) așeza din nou. ♦ Tranz. A stabili pe baze noi. [Pr.: re-a-] – Pref. re- + așeza.
4. [MDA2] reașeza [At: CR (1846), 32 bis1/34 / P: re-a~ / Pzi: reașez / E: re1- + așeza] 1-2 vtr A (se) așeza din nou (pe un scaun, pe pământ etc.). 3 vr (Îe) A se ~ la lucru A se apuca din nou de treabă. 4-5 vtr A (se) stabili din nou într-un loc, într-o localitate. 6 vt A pune într-o altă ordine. 7 vt A aranja după alte criterii.
5. [DEX '98] REAȘEZA, reașez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) așeza din nou. ♦ Tranz. A stabili pe baze noi. [Pr.: re-a-] – Re1- + așeza.
6. [DLRLC] REAȘEZA, reașez, vb. I. Refl. A se așeza din nou. Se reașeză pe scaun în vreme ce tînărul se ridică să se mute cu scaunul la extremitatea mesei. ARDELEANU, D. 163. – Pronunțat: re-a-.
7. [DOOM 3] reașezare (desp. re-a-) s. f., g.-d. art. reașezării; pl. reașezări
8. [DOOM 2] reașezare (re-a-) s. f., g.-d. art. reașezării; pl. reașezări
9. [DOOM 3] !reașeza (a ~) (desp. re-a-) vb., ind. prez. 1 sg. reașez, 3 reașază/reașează, 1 pl. reașezăm; conj. prez. 1 sg. să reașez, 3 să reașeze; imper. 2 sg. afirm. reașază/reașează
10. [DOOM 2] reașeza (a ~) (re-a-) vb., ind. prez. 1 sg. reașez, 3 reașază, 1 pl. reașezăm; conj. prez. 3 să reașeze; ger. reașezând
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL