1. [DEX '09] REARBITRARE, rearbitrări, s. f. Acțiunea de a rearbitra. [Pr.: re-ar-] – V. rearbitra.
2. [MDA2] rearbitrare sf [At: DN3 / P: re-a~ / Pl: ~rări / E: rearbitra] (Jur) Soluționare din nou a unui litigiu arbitrai după desființarea de către organul de control competent a primei hotărâri pronunțate.
3. [DN] REARBITRARE s.f. Acțiunea de a rearbitra. [< rearbitra].
4. [DEX '09] REARBITRA, rearbitrez, vb. I. Tranz. (Jur.) A soluționa din nou un litigiu arbitral după desființarea de către organul de control competent, ca netemeinică sau nelegală, a primei hotărâri pronunțate în cauză. [Pr.: re-ar-] – Pref. re- + arbitra.
5. [MDA2] rearbitra vt [At: DN3 / P: re-a~ / Pzi: ~rez / E: re1- + arbitra] (Jur) A soluționa din nou un litigiu arbitrai după desființarea de către organul de control competent a primei hotărâri pronunțate.
6. [DEX '98] REARBITRA, rearbitrez, vb. I. Tranz. (Jur.) A soluționa din nou un litigiu arbitral după desființarea de către organul de control competent, ca netemeinică sau nelegală, a primei hotărâri pronunțate. [Pr.: re-ar-] – Re1- + arbitra.
7. [DN] REARBITRA vb. I. tr. (Jur.) A rezolva din nou un litigiu arbitral. [< re- + arbitra].
8. [MDN '00] REARBITRA vb. tr. (jur.) a rezolva din nou un litigiu arbitral. (< re1- + arbitra)
9. [DOOM 3] rearbitrare (desp. re-ar-bi-tra-) s. f., g.-d. art. rearbitrării; pl. rearbitrări
10. [DOOM 2] rearbitrare (re-ar-bi-tra-) s. f., g.-d. art. rearbitrării; pl. rearbitrări
11. [DOOM 3] rearbitra (a ~) (desp. re-ar-bi-tra) vb., ind. prez. 1 sg. rearbitrez, 3 rearbitrează; conj. prez. 1 sg. să rearbitrez, 3 să rearbitreze
12. [DOOM 2] rearbitra (a ~) (re-ar-bi-tra) vb., ind. prez. 3 rearbitrează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL